Radiografia digitalizării Republicii Moldova: Trei din zece locuințe au conexiune la internet

Numărul conexiunilor la Internet fix în bandă largă în trimestrul trei s-a majorat cu 4,2% față de iulie-septembrie 2020 și a atins numărul de 749,4 mii de abonați. Veniturile încasate din vânzarea acestor servicii au crescut cu 4,8%, la 363 mil. de lei, potrivit datelor Agenției Naționale de Reglementare a Comunicațiilor Electronice și Tehnologia Informației (ANRCETI) .

Deși indicatorul vânzărilor s-a majorat, per abonat acesta s-a redus cu 2%, la 162,4 lei.

Potrivit ANRCETI, creșterea vânzărilor se datorează creșterii numărului de abonați. Este vorba de numărul de abonați conectați la Internet prin fibră optică (FTTx), care s-au majorat cu 13,1% și a ajuns la 588 mii, ceea ce reprezintă 78,4% din numărul total de abonați.

În același timp, numărul de persoane conectate la Internet prin tehnologii xDSL și cablu coaxial a scăzut cu 19,1%, respectiv 19% și a constituit 111,8 mii și 47,8 mii. Și numărul abonaților conectați prin alte tehnologii a crescut cu 7,5% și au depăşit 2,2 mii. Urmare a a cestor evoluții, nivelul de penetrare a serviciilor de acces fix la Internet a ajuns la 28,9% (+1,6 pp).

Mai mult de jumătate dintre abonați (50,7%) au folosit viteza de acces și transmitere a datelor de la 30 la 100 Mbit/s, iar 30,5% – mai mult de 100 Mbit/s. În același timp – 16,8% dintre abonați au viteza de acces și navigare pe Internet de la 10 la 30 Mbit/s, 0,8% – de la 2 la 10 Mbit/s și 1,2% – până la 2 Mbit/s.

Din punct de vedere al volumului vânzărilor, Moldtelecom e în fruntea operatorilor – 61,9%, Starnet – 20,5%, Orange Moldova – 6,2%, iar ponderea totală a celorlalți operatori a constituit – 11,4%.

#conexiune #abonati #internet

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața farmaceutică din Republica Moldova a atins în 2025 valoarea de 286,69 milioane de euro, în creștere cu 5,39% față de anul precedent, potrivit datelor publicate de Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale. Creșterea în volum a fost de 3,69%, diferența indică o orientare mai accentuată către terapii inovative și mai costisitoare.

În 2025, medicamentele de import au totalizat 266,32 mil. euro și au reprezentat 92,9% din valoarea pieței, în timp ce producătorii autohtoni au realizat vânzări de 20,37 mil. euro (7,1%). Din punct de vedere al volumului, importurile au deținut 86,2% din totalul cutiilor comercializate, iar producția locală 13,8%.

În perioada 2021–2025, piața farmaceutică a crescut de la 200,6 mil. euro la 286,7 mil. euro. Importurile au avansat constant, în timp ce producția locală a înregistrat fluctuații, cu un vârf în 2024 (22,96 mil. euro), urmat de o scădere în 2025.

Topul țărilor de proveniență a medicamentelor importate în 2025 este dominat de: Germania – 35,46 mil. euro, România – 23,98 mil. euro, Slovenia – 21,58 mil. euro, Ungaria – 21,05 mil. euro și Turcia – 20,66 mil. euro.

În topul substanțelor active (DCI) importate după valoare se regăsesc Dapagliflozinum, Ibuprofenum, Rivaroxabanum și Rosuvastatinum și indică o cerere ridicată pentru tratamentele bolilor cronice. La producția locală, Rivaroxabanum și Famotidinum conduc clasamentul.

Agenția Medicamentului menționează că evoluția pieței este strâns corelată cu ajustările listei medicamentelor compensate gestionate de Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM), care influențează atât structura importurilor, cât și producția locală.

Distribuția continuă să se consolideze, în linie cu tendințele europene. Top 3 importatori asigură aproximativ 80% din volumul total al produselor de import, iar toți distribuitorii licențiați dețin sau sunt în proces de obținere a certificatelor GDP (Good Distribution Practice).