Radiografia digitalizării Republicii Moldova: Trei din zece locuințe au conexiune la internet

Numărul conexiunilor la Internet fix în bandă largă în trimestrul trei s-a majorat cu 4,2% față de iulie-septembrie 2020 și a atins numărul de 749,4 mii de abonați. Veniturile încasate din vânzarea acestor servicii au crescut cu 4,8%, la 363 mil. de lei, potrivit datelor Agenției Naționale de Reglementare a Comunicațiilor Electronice și Tehnologia Informației (ANRCETI) .

Deși indicatorul vânzărilor s-a majorat, per abonat acesta s-a redus cu 2%, la 162,4 lei.

Potrivit ANRCETI, creșterea vânzărilor se datorează creșterii numărului de abonați. Este vorba de numărul de abonați conectați la Internet prin fibră optică (FTTx), care s-au majorat cu 13,1% și a ajuns la 588 mii, ceea ce reprezintă 78,4% din numărul total de abonați.

În același timp, numărul de persoane conectate la Internet prin tehnologii xDSL și cablu coaxial a scăzut cu 19,1%, respectiv 19% și a constituit 111,8 mii și 47,8 mii. Și numărul abonaților conectați prin alte tehnologii a crescut cu 7,5% și au depăşit 2,2 mii. Urmare a a cestor evoluții, nivelul de penetrare a serviciilor de acces fix la Internet a ajuns la 28,9% (+1,6 pp).

Mai mult de jumătate dintre abonați (50,7%) au folosit viteza de acces și transmitere a datelor de la 30 la 100 Mbit/s, iar 30,5% – mai mult de 100 Mbit/s. În același timp – 16,8% dintre abonați au viteza de acces și navigare pe Internet de la 10 la 30 Mbit/s, 0,8% – de la 2 la 10 Mbit/s și 1,2% – până la 2 Mbit/s.

Din punct de vedere al volumului vânzărilor, Moldtelecom e în fruntea operatorilor – 61,9%, Starnet – 20,5%, Orange Moldova – 6,2%, iar ponderea totală a celorlalți operatori a constituit – 11,4%.

#conexiune #abonati #internet

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.