Radiografia digitalizării Republicii Moldova: Trei din zece locuințe au conexiune la internet

Numărul conexiunilor la Internet fix în bandă largă în trimestrul trei s-a majorat cu 4,2% față de iulie-septembrie 2020 și a atins numărul de 749,4 mii de abonați. Veniturile încasate din vânzarea acestor servicii au crescut cu 4,8%, la 363 mil. de lei, potrivit datelor Agenției Naționale de Reglementare a Comunicațiilor Electronice și Tehnologia Informației (ANRCETI) .

Deși indicatorul vânzărilor s-a majorat, per abonat acesta s-a redus cu 2%, la 162,4 lei.

Potrivit ANRCETI, creșterea vânzărilor se datorează creșterii numărului de abonați. Este vorba de numărul de abonați conectați la Internet prin fibră optică (FTTx), care s-au majorat cu 13,1% și a ajuns la 588 mii, ceea ce reprezintă 78,4% din numărul total de abonați.

În același timp, numărul de persoane conectate la Internet prin tehnologii xDSL și cablu coaxial a scăzut cu 19,1%, respectiv 19% și a constituit 111,8 mii și 47,8 mii. Și numărul abonaților conectați prin alte tehnologii a crescut cu 7,5% și au depăşit 2,2 mii. Urmare a a cestor evoluții, nivelul de penetrare a serviciilor de acces fix la Internet a ajuns la 28,9% (+1,6 pp).

Mai mult de jumătate dintre abonați (50,7%) au folosit viteza de acces și transmitere a datelor de la 30 la 100 Mbit/s, iar 30,5% – mai mult de 100 Mbit/s. În același timp – 16,8% dintre abonați au viteza de acces și navigare pe Internet de la 10 la 30 Mbit/s, 0,8% – de la 2 la 10 Mbit/s și 1,2% – până la 2 Mbit/s.

Din punct de vedere al volumului vânzărilor, Moldtelecom e în fruntea operatorilor – 61,9%, Starnet – 20,5%, Orange Moldova – 6,2%, iar ponderea totală a celorlalți operatori a constituit – 11,4%.

#conexiune #abonati #internet

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bulgaria, Grecia și România au semnat la Bruxelles, un Memorandum de Înțelegere care pune în mișcare unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură regională ale ultimilor ani: dezvoltarea unei axe de transport care să conecteze Marea Egee cu Marea Neagră. Documentul stabilește cooperarea celor trei state în cadrul Platformei pentru Coridorul Marea Neagră – Marea Egee și creează baza pentru investiții majore în domeniul rutier, feroviar și fluvial. Comisarul european pentru transporturi și turism, Apostolos Tzitzikostas, a anunțat sprijinul instituțional al Comisiei Europene, calificând proiectul drept un pas decisiv spre o conectivitate mai rapidă și rezilientă în sud-estul Europei, scrie digi24.ro.

Planul include construirea a trei noi poduri peste Dunăre, văzute ca element strategic pentru conectivitatea dintre România și Bulgaria. Va fi edificat un al doilea pod mixt între Ruse și Giurgiu, urmat de un pod Silistra–Călărași și un altul la Nikopol–Turnu Măgurele. Autoritățile din regiune afirmă că aceste proiecte vor reduce congestionările de frontieră, vor crea opțiuni logistice suplimentare și vor asigura infrastructură adaptată inclusiv pentru mobilitate militară, dacă situația o va impune. În paralel, vor fi modernizate liniile de feribot existente, pentru a permite utilizarea lor duală, atât civilă, cât și strategică.

Planul atașat memorandumului descrie trei orientări majore ale coridorului sud–nord, având ca puncte de plecare Atena, Salonic și Alexandroupolis și ca destinații Sofia, Vidin, Ruse și București, cu extensii spre Europa Centrală, Ucraina și Republica Moldova. Astfel, porturile din regiune ar putea beneficia de noi fluxuri comerciale, iar țări precum Republica Moldova ar obține o conectivitate îmbunătățită către rețeaua europeană, ceea ce ar favoriza transportul de mărfuri și posibile proiecte logistice regionale.

Cele trei state au anunțat că vor utiliza fondurile europene disponibile prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei și vor include investițiile în următorul buget multianual 2028–2034.

#axa de transport #marea egee #conexiune cu moldova #Marea Neagră