Radu Marian recunoaște că legea privind concesionarea terenului Portului Giurgiulești este dubioasă și are lacune

Bani.md a publicat un material în care arată cum un proiect de lege dubios, votat în prima lectură la 21 iulie, este promovat insistent de BERD prin intermediul deputaților PAS Radu Marian, Valentina Manic și Marina Morozova. Autorul proiectului deputatul PAS, Radu Marian a venit cu o reacție pe canalul său de Telegram în care recunoaște că proiectul are carențe „pentru a doua lectură, vom analiza suplimentar prevederile proiectul și îl vom ajusta, pentru a exclude riscul de abuz”.

„Proiectul de lege vine să ofere companiilor din Zone Economice Libere care au primit deja drept de construcție de la proprietarul terenului (dreptul de superficie, introdus în Codul Civil în 2019), să poată solicita acte permisive, certificate de urbanism etc., pentru ca acestea să poată construi obiecte industriale. Însă există o altă prevedere din lege, apărută în 2020, care stabilește că doar proprietarul terenului poate solicita acte permisive, nu și cel care are drept de construcție. După cum vedeți, situația asta a creat o disonanță legală”, spune deputatul în postarea sa.

Potrivit lui, „proiectul vine să clarifice cine are dreptul de solicita acte permisive pentru construcție. Proiectul nu reglementează în niciun fel dreptul de proprietate, concesiune sau modalitatea de autorizare a unei construcții – așa cum insinuează articolul dat. Mi se pare logic că dacă eu am deja drept de construcție, să am dreptul să cer acte permisive pentru a construi ceva. Însă deputatul a omis să spună că modificarea legii, pe care o promovează insistent, cu privire la Zonele Economice Libere, pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, oferă dreptul de concesiune a terenului pe care sunt amplasate construcțiile agenților economici rezidenți”.

„Proiectul a apărut urmare a discuțiilor avute cu Ministerul Economiei, care vin să deblocheze investiții importante pentru țara noastră. Cât despre Portul Giurgiulești, din păcate statul a pierdut controlul acestuia din cauza acțiunilor comuniștilor și democraților din trecut. Regret că instituția mass-media respectivă este folosită acum pentru niște reglări de conturi între cei care se ceartă acum pentru controlul asupra Portului. Eu personal îmi doresc ca Portul să revină sub controlul statului și sper să reușim acest lucru”, mai spune deputatul.

În postarea sa Marian recunoaște că modificările pe care le promovează sunt dubioase, „pentru a doua lectură, vom analiza suplimentar prevederile proiectul și îl vom ajusta, pentru a exclude riscul de abuz”.

În material bani.md autorul acestei legi este Danube Logistics (operatorul portuar Giurgiulești), iar beneficiarul legii este compania Trans-Oil (deține mai multe terenuri pe teritoriul portului pe un termen îndelungat doc mai jos), în condițiile în care, potrivit datelor cadastrale disponibile, cea mai mare parte a zonei portuare deja este ocupată de clădiri și structuri ale companiilor grupului Trans-Oil.

Potrivit unei scrisori intrate în posesia redacției, adresată Cancelariei de Stat și în copie adresată companiei Danube Logistics, Ministrul Economiei în persona dlui Sergiu Gaibu susține că instituția pe care o conduce în rezultatul discuțiilor avute (20 mai 2022) cu Mathis von Tucher, directorul Danube Logistic a convenit asupra acordării unei asistențe din partea BERD pentru perfectare și promovarea proiectului de act normativ pentru transmiterea în administrarea Agenției Proprietății Publice a terenului pe care este amplasat terenului Portului Giurgiulești.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#marian #port #Giurgiulești #lege

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Acțiunile și euroobligațiunile ucrainene au înregistrat miercuri o scădere accentuată, după ce au fost amânate întâlnirile planificate dintre reprezentanții Statelor Unite și ai Federației Ruse, în contextul tensiunilor persistente legate de războiul din Ucraina. Potrivit Interfax-Ukraine, decizia de amânare a fost motivată de refuzul Moscovei de a opri ostilitățile, ceea ce a determinat o reacție negativă imediată pe piețele regionale, notează mediafax.ro.

Indicele WIG-Ukraine al Bursei din Varșovia, care reflectă evoluția principalelor companii ucrainene listate pe piața poloneză, a pierdut 2,40%, coborând la 510,58 puncte, după o perioadă de creștere constantă.

Impactul s-a propagat rapid la nivelul companiilor individuale. Titlurile Astarta, cel mai mare producător de zahăr din Ucraina, s-au depreciat cu 2,99%, Milkiland a scăzut cu 4,33%, iar holdingurile agricole KSG Agro, Agroton și IMC au pierdut între 1,6% și 2,4%. În sectorul minier, Coal Energy, companie afectată direct de război, a înregistrat o cădere de 4,48%.

Singura excepție notabilă a fost Kernel, liderul industriei uleiului de floarea-soarelui, care a consemnat o creștere marginală de 0,21%. Pe Bursa din Londra, acțiunile producătorului de minereu de fier Ferrexpo au scăzut cu 6,57%, în timp ce titlurile MHP, principalul exportator de carne de pasăre din Ucraina, au urcat ușor, cu 1,06%.

Și euroobligațiunile Ucrainei – titluri de datorie tranzacționate pe piețele internaționale – au înregistrat pierderi între 1,25% și 2,14% pe Bursa din Frankfurt. Scăderea acestora reflectă, potrivit analiștilor, creșterea percepției de risc privind capacitatea statului ucrainean de a-și onora obligațiile financiare în contextul războiului și al incertitudinilor politice. În schimb, garanțiile legate de PIB au rămas stabile, ceea ce indică o relativă încredere a investitorilor în evoluția economiei ucrainene pe termen mediu.

Evoluțiile confirmă volatilitatea ridicată a pieței ucrainene, sensibilă la orice semnal diplomatic. După victoria electorală din 2024 a lui Donald Trump, care promitea că va „rezolva războiul din Ucraina într-o zi”, indicele WIG-Ukraine urcase rapid, dar optimismul s-a evaporat odată cu eșecul discuțiilor privind un acord de pace.

„După o scurtă perioadă de optimism, indicele WIG-Ukraine a scăzut din nou la 508 puncte”, arată un raport recent al Bursei din Varșovia. Anunțul unei posibile întâlniri Trump–Putin la Budapesta ridicase temporar cotațiile, însă impulsul a fost de scurtă durată. „Indicele, care urcase la 523 de puncte, a coborât rapid la 510,58”, potrivit datelor de tranzacționare de miercuri dimineață.