Radu Marian recunoaște că legea privind concesionarea terenului Portului Giurgiulești este dubioasă și are lacune

Bani.md a publicat un material în care arată cum un proiect de lege dubios, votat în prima lectură la 21 iulie, este promovat insistent de BERD prin intermediul deputaților PAS Radu Marian, Valentina Manic și Marina Morozova. Autorul proiectului deputatul PAS, Radu Marian a venit cu o reacție pe canalul său de Telegram în care recunoaște că proiectul are carențe „pentru a doua lectură, vom analiza suplimentar prevederile proiectul și îl vom ajusta, pentru a exclude riscul de abuz”.

„Proiectul de lege vine să ofere companiilor din Zone Economice Libere care au primit deja drept de construcție de la proprietarul terenului (dreptul de superficie, introdus în Codul Civil în 2019), să poată solicita acte permisive, certificate de urbanism etc., pentru ca acestea să poată construi obiecte industriale. Însă există o altă prevedere din lege, apărută în 2020, care stabilește că doar proprietarul terenului poate solicita acte permisive, nu și cel care are drept de construcție. După cum vedeți, situația asta a creat o disonanță legală”, spune deputatul în postarea sa.

Potrivit lui, „proiectul vine să clarifice cine are dreptul de solicita acte permisive pentru construcție. Proiectul nu reglementează în niciun fel dreptul de proprietate, concesiune sau modalitatea de autorizare a unei construcții – așa cum insinuează articolul dat. Mi se pare logic că dacă eu am deja drept de construcție, să am dreptul să cer acte permisive pentru a construi ceva. Însă deputatul a omis să spună că modificarea legii, pe care o promovează insistent, cu privire la Zonele Economice Libere, pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, oferă dreptul de concesiune a terenului pe care sunt amplasate construcțiile agenților economici rezidenți”.

„Proiectul a apărut urmare a discuțiilor avute cu Ministerul Economiei, care vin să deblocheze investiții importante pentru țara noastră. Cât despre Portul Giurgiulești, din păcate statul a pierdut controlul acestuia din cauza acțiunilor comuniștilor și democraților din trecut. Regret că instituția mass-media respectivă este folosită acum pentru niște reglări de conturi între cei care se ceartă acum pentru controlul asupra Portului. Eu personal îmi doresc ca Portul să revină sub controlul statului și sper să reușim acest lucru”, mai spune deputatul.

În postarea sa Marian recunoaște că modificările pe care le promovează sunt dubioase, „pentru a doua lectură, vom analiza suplimentar prevederile proiectul și îl vom ajusta, pentru a exclude riscul de abuz”.

În material bani.md autorul acestei legi este Danube Logistics (operatorul portuar Giurgiulești), iar beneficiarul legii este compania Trans-Oil (deține mai multe terenuri pe teritoriul portului pe un termen îndelungat doc mai jos), în condițiile în care, potrivit datelor cadastrale disponibile, cea mai mare parte a zonei portuare deja este ocupată de clădiri și structuri ale companiilor grupului Trans-Oil.

Potrivit unei scrisori intrate în posesia redacției, adresată Cancelariei de Stat și în copie adresată companiei Danube Logistics, Ministrul Economiei în persona dlui Sergiu Gaibu susține că instituția pe care o conduce în rezultatul discuțiilor avute (20 mai 2022) cu Mathis von Tucher, directorul Danube Logistic a convenit asupra acordării unei asistențe din partea BERD pentru perfectare și promovarea proiectului de act normativ pentru transmiterea în administrarea Agenției Proprietății Publice a terenului pe care este amplasat terenului Portului Giurgiulești.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#marian #port #Giurgiulești #lege

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova face pași concreți spre tranziția energetică verde, înregistrând un interes remarcabil din partea investitorilor pentru construcția de centrale electrice din surse regenerabile. Potrivit Ministerului Energiei, în cadrul licitației organizate pentru oferirea statutului de „producător eligibil mare”, au fost depuse până la 31 martie 34 de oferte pentru parcuri fotovoltaice, totalizând 236,61 MW, și 8 oferte pentru centrale eoliene, însumând 207,5 MW.

Toate ofertele au fost depuse de companii locale, două dintre acestea având fondatori străini, semn că Republica Moldova continuă să atragă capital și know-how internațional, chiar și într-un climat regional instabil.

„Am crescut de opt ori capacitatea instalată a regenerabilelor în ultimii patru ani, iar în februarie 2025 am depășit 646 MW. Noile proiecte vor produce energie pentru consumul intern și vor contribui direct la dezvoltarea economică”, a declarat ministrul Energiei, Dorin Junghietu.

După validarea ofertelor și desemnarea investitorilor eligibili, urmează deschiderea ofertelor tehnice pentru construcția a 105 MW de energie eoliană și 60 MW de energie fotovoltaică, lansată în vara anului trecut.

Această licitație se înscrie în angajamentul Republicii Moldova de a asigura cel puțin 30% din consumul intern de energie electrică din surse regenerabile până în 2030. Producătorii vor beneficia de contracte de achiziție garantate pentru 15 ani, încheiate cu Furnizorul Central de Energie Electrică.