„Rara Neagră” de la Castel Mimi, degustată de somelierul Mihai Druţă. Ce gust i-a lăsat vinul

Degustarea a avut loc în cadrul rubricii „Un vin bun cu Mihai Druţă”, difuzată de RliveTV şi plasată pe realitatea.md. După ce a analizat sticla şi eticheta, somelierul a venit cu prima reacţie.

„Ceea ce îmi place la acest vin este maturarea în butoi de stejar francez. Anume baricurile franceze deseori îi dau nişte nuanţe mult mai complexe pentru un vin roşu”, spune somelierul.

După deschidere, degustatorul a descoperit în aromele vinului vişina neagră supra coaptă şi nuanţele de prune uscate.

„Apropo, felicitări! „Rara Neagră” este un soi care are o pieliţă foarte-foarte fină şi din soiul „Rara Neagră” este destul de greu să faci vinuri foarte complexe roşii. În cazul nostru, producătrul a făcut un vin care are o textură şi un corp mediu bun şi destul de interesant. Gust plin, lejer, uşor, echilbrat. O plăcere!”, a exclamat Mihai Druţă.

Dacă vă întrebaţi cu ce mâncăruri puteţi servi un pahar de „Rara Neagră” atunci luaţi aminte:

„Aş asocia acest vin cu mâncăruri pe bază de carne, dar nu o carne foarte grasă sau foarte complexă. Ar merge foarte bine un miel înăbuşit şi un steak foarte bun de viţel, cu o textură moale”, sunt recomandările somelierului.

„Rara Neagră” este un vin de soi, produs din strugurii autohtoni cu acelaşi nume. Reamintim că producătorul de vinuri Castel Mimi este promotorul vinurilor din soiuri autohtone, iar în scopul de a le promova şi a ne face cunoscute soiurile locale, a lansat şi o campanie la care s-au aliniat personaţităţi din diverse domenii, precum muzică, cultură şi sport.

#Mihai Druta #Castel Mimi #vin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.