Răsturnare de situație: Ceban nu-l demite pe Chironda, dar îl lasă fără sarcini: Îmi pare rău că l-am invitat în echipă

După o pledoarie despre acțiunile și inacțiunile lui Victor Chironda, primarul general al Capitalei anunță că va semna astăzi dispoziția de redistribuire a sarcinilor aflate în gestiunea viceprimarului. Totodată, acesta nu l-a demis din funcție, dar l-a invitat pe Chironda să își depunăp mandatul.

Acesta a recunoscut, de asemenea, că îi pare rău că l-a invitat în echipă.

Primarul Capitalei a declarat în cadrul conferinței de presă că nu poate el să „răspundă pentru inacțiunile” lui Victor Chironda. Mai mult, acesta a precizat și alte situații în care funcționarii Primăriei au fost demiși.

„Administrarea Primăriei nu se face doar pe Facebook”, a adăugat acesta.

„Fiecare a venit cu persoanele cu care a vrut să muncească în funcția în care a fost investit.

„Primăria nu este despre boceală, este despre răsuflecatul mâinicilor și munca de dimineață până seara târziu, inclusiv în weekend.”

„Constat că în această perioadă am urmărit o isterie a unui viceprimar care s evrea rămas în funcție. A venit cu acuzații nefondate în adresa mai multor angajași ai primăriei. S-a creat impresia că doar el lucrează în primărie, iar restul sunt niște funcționărași care nu fac decât să îl supere.”

În aceste condiții este cel care persecutează colegii săi, dar nu se preocupă de responsabilitățile sale, a mai zis Ceban.

De asemenea, acesta enumeră o listă a restanțelor lui Victor Chironda.

(LIVE) Ion Ceban îl demite pe Victor Chironda?! „Eu nu pot să răspund tuturor inacțiunilor sale”

Victor Chironda a fost numit viceprimar al capitalei de către Primarul General, Ion Ceban. Despre aceasta Chironda a anunțat de pe acest fapt pe pagina de Facebook, după ce a acceptat oferta, pe data de 15 noiembrie 2021.

Chironda a mai precizat în postarea sa, că a stabilit cu Primarul General, Ion Ceban, că va avea un mandat cu atribuții depline, pentru un domeniu clar delimitat de activitate.

„Obiectivul meu este să planific și să livrez municipiului Chișinău o mobilitate mai bună în 4 ani de mandat: un transport public mai eficient și mai confortabil, trotuare comode și accesibile, o infrastructură pentru bicilete decentă, spații publice amenajate corect, o documentație de urbanism modernă și realistă.

Îmi propun o activitate bazată pe deschidere și dialog constructiv cu toți consilierii municipali, funcționarii publici, mediul de experți, reprezentanții societății civile, primarii de suburbii și toți locuitorii municipiului Chișinău”, a mai scris atunci Victor Chironda.

#Viceprimar #demisie #Chironda #Victor Chironda

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.