Petrolul ține lumea cu sufletul la gură! De ce prețurile nu scad, deși livrările au fost reluate

08 Oct. 2026, 06:49
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
08 Oct. 2026, 06:49 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Prețul petrolului continuă să se mențină peste pragul de 100 de dolari pe baril, cu aproximativ 40% mai mult decât înaintea izbucnirii conflictului dintre Statele Unite și Iran, deși livrările de țiței din Orientul Mijlociu au revenit aproape la nivelurile de dinaintea războiului. Potrivit unei analize Bloomberg, cinci factori împiedică ieftinirea petrolului și mențin presiunea asupra economiei mondiale, alimentând inflația și scumpirea carburanților.

Nici măcar anunțul statelor G7 și al partenerilor acestora privind eliberarea a până la 100 de milioane de barili de petrol și motorină din rezervele strategice nu a reușit să tempereze cotațiile. Piața rămâne dominată de incertitudine, în condițiile în care războiul a afectat nu doar producția, ci și transportul, rafinarea și stocurile mondiale de petrol.

Primul factor este teama de o nouă escaladare militară. Statele Unite și Iranul continuă să aibă poziții divergente privind încheierea conflictului, iar Washingtonul trimite noi forțe militare și un portavion suplimentar în Golful Persic. În același timp, Iranul încearcă să controleze circulația navelor prin Strâmtoarea Ormuz, pe unde, înainte de război, tranzita aproximativ 20% din petrolul mondial. Situația este complicată și de rebelii houthi din Yemen, care au anunțat o blocadă a transportului maritim saudit prin Strâmtoarea Bab el-Mandeb.

Al doilea motiv îl reprezintă explozia costurilor de transport. Chiar dacă petrolul a început să circule din nou prin principalele rute maritime, transportatorii sunt nevoiți să utilizeze trasee alternative și operațiuni suplimentare de transfer al încărcăturilor între nave. Tarifele pentru petrolierele care transportă țiței din Golful Persic spre China au depășit nivelul record de 1,2 milioane de dolari pe zi, costuri care ajung să fie suportate de consumatorii finali.

Al treilea factor este epuizarea rezervelor mondiale. Potrivit companiei de consultanță Energy Aspects, stocurile globale de petrol au coborât la aproximativ 4,3 miliarde de barili, cel mai redus nivel din ultimii cinci ani. Comparativ cu luna martie, acestea s-au diminuat cu peste 400 de milioane de barili. În paralel, cererea mondială și-a revenit și a ajuns la aproximativ 104,8 milioane de barili pe zi, cu 6,5 milioane de barili mai mult decât minimul înregistrat în luna mai.

A patra problemă este criza produselor petroliere rafinate, în special a motorinei. Deși fluxurile de țiței din Orientul Mijlociu se redresează, exporturile de combustibili din două dintre cele mai importante centre de rafinare ale lumii, Orientul Mijlociu și Rusia, rămân limitate. Rafinăriile din alte regiuni funcționează aproape de capacitatea maximă pentru a acoperi deficitul și sunt dispuse să plătească prețuri ridicate pentru a-și asigura materia primă. Această situație sporește inclusiv riscul unor opriri neplanificate provocate de suprasolicitarea instalațiilor.

Al cincilea factor este utilizarea petrolului ca instrument de protecție împotriva inflației. În condițiile în care băncile centrale avertizează că scumpirea energiei ar putea determina noi majorări ale dobânzilor, investitorii se orientează către piața petrolului pentru a se proteja de deprecierea puterii de cumpărare. Această cerere financiară suplimentară contribuie la menținerea cotațiilor ridicate, chiar dacă nu este legată direct de consumul fizic de petrol.

„Am pierdut livrări, am redus stocurile și am perturbat capacitatea de a transforma petrolul în produse precum motorina. Reluarea fluxurilor de țiței nu rezolvă instantaneu niciuna dintre aceste probleme”, a explicat Haris Khurshid, director de investiții la Karobaar Capital LP din Chicago, citat de Bloomberg.

Analiștii avertizează că revenirea volumelor exportate nu înseamnă și normalizarea pieței. Atât timp cât transportul petrolului rămâne riscant și costisitor, iar rezervele mondiale sunt la niveluri reduse, prețurile ar putea continua să se mențină ridicate.

Pentru Republica Moldova, dependentă de importurile de produse petroliere, persistența cotațiilor ridicate reprezintă un risc suplimentar pentru prețurile carburanților, costurile transportului și cheltuielile agricultorilor, cu posibile efecte asupra inflației.

Sursa: Bloomberg, 7 octombrie 2026.

22 Nov. 2026, 09:14
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  Ursu Victor
22 Nov. 2026, 09:14 // Oameni şi Idei //  Ursu Victor

Președintele american Donald Trump a decis să schimbe conducerea securității cibernetice a Statelor Unite, după un val de defecțiuni tehnologice care au paralizat servicii bancare, companii aeriene și platforme digitale utilizate de milioane de americani. În locul lui Sean Cairncross a fost desemnată Kirsten Davies, fostă directoare pentru securitatea informațiilor la gigantul cosmetic Estée Lauder și actuală responsabilă de tehnologia informației la Pentagon, relatează Mediafax.

Schimbarea a fost anunțată joi, 19 noiembrie, într-un moment în care administrația de la Washington se confruntă cu întrebări privind reziliența infrastructurii digitale americane. În ultimele zece zile, întreruperi majore au afectat serviciile Microsoft, sistemele de control al traficului aerian, JPMorgan Chase, United Airlines și platformele Apple.

Defecțiunile au provocat perturbări importante și au alimentat criticile privind modul în care autoritățile comunică despre incidentele tehnologice.

Întrebat vineri de ce a decis înlocuirea lui Cairncross, Trump a oferit un răspuns tranșant: „Pentru că nu am considerat că este suficient de bun”.

Liderul de la Casa Albă a recunoscut, totodată, că sistemul american de control al traficului aerian este învechit și trebuie reconstruit. El a susținut însă că întreruperile tehnologice recente au reprezentat incidente separate, fără a confirma existența unei cauze comune.

Noua responsabilă pentru securitatea cibernetică a SUA are o experiență îndelungată în domeniu, inclusiv în sectorul privat. Între decembrie 2018 și august 2021, Kirsten Davies a ocupat funcția de director pentru securitatea informațiilor la Estée Lauder Companies, unul dintre cei mai mari producători mondiali de cosmetice.

Anterior, aceasta a deținut funcții în domeniul securității informatice la Siemens, Hewlett-Packard, Barclays Africa și Unilever. În decembrie 2025, Davies s-a alăturat Pentagonului, unde a preluat responsabilități privind infrastructura și sistemele informatice ale instituției.

După anunțarea desemnării, Davies i-a mulțumit lui Donald Trump și noului șef de cabinet al Casei Albe, Stephen Miller, pentru încrederea acordată.

„Oportunitatea noastră este să dominăm peisajul cibernetic pentru generații, dar numai dacă modernizăm și întărim reziliența fundamentelor pe care funcționează țara noastră și dacă formăm talente cibernetice pentru viitor”, a transmis aceasta pe platforma X.

Potrivit relatărilor din presa americană, Stephen Miller a avut un rol decisiv în înlocuirea lui Sean Cairncross, considerând că acesta nu dispunea de experiența necesară pentru conducerea politicilor naționale de securitate cibernetică.

Secretarul american al apărării, Pete Hegseth, a salutat desemnarea lui Davies, descriind-o drept o profesionistă dedicată, care și-a demonstrat competențele în cadrul Pentagonului. La rândul său, secretarul de stat Marco Rubio a transmis că așteaptă să colaboreze cu aceasta pentru consolidarea securității cibernetice a Statelor Unite.

Oficiul Directorului Național pentru Securitate Cibernetică are rolul de a coordona politicile federale de protecție împotriva amenințărilor informatice și de a consolida securitatea infrastructurilor digitale esențiale.

Kirsten Davies urmează să exercite atribuțiile funcției în regim interimar, iar pentru ocuparea definitivă a postului este necesară confirmarea Senatului american.