Ratele care nu se mai opresc din crescut împart Europa în două: Spaniolii economisesc, iar nemții scot banii din bănci

Creşterea bruscă a ratelor dobânzilor a declanşat reacţii extrem de divergente din partea proprietarilor de locuinţe din Europa, spaniolii grăbindu-se să achite creditele ipotecare, în timp ce germanii au început să retragă banii din bănci, scrie Bloomberg.

În primele cinci luni din 2023, rambursările anticipate au urcat cu 24% în Spania şi 23% în Portugalia , potrivit calculelor Bloomberg pe baza datelor Băncii Centrale Europene. Aceasta se compară cu o scădere de 39% în cea mai mare economie europeană şi de 42% în Olanda.

O mare parte din diferenţă se explică prin prevalenţa ratelor variabile ale dobânzii.

Plăţile ipotecare din sudul Europei tind să fluctueze în funcţie de ratele stabilite de BCE. Euribor pe un an – rata de referinţă pentru majoritatea creditelor ipotecare spaniole cu dobândă variabilă – a crescut de la sub zero la peste 4% de la jumătatea anului trecut, iar unii debitori din regiune trebuie să plătească acum o dobândă de trei ori mai mare decât în urmă cu doar 12 luni. Condiţiile sunt similare în Portugalia.

În oraşul spaniol Granollers, Jaume Escudero este unul dintre numeroşii proprietari de locuinţe din sudul Europei care au luat măsuri. Acest director de companie chimică, în vârstă de 48 de ani, a încasat nişte fonduri de investiţii pentru a-şi reduce împrumutul de 200.000 de euro la doar 80.000 de euro.

Această măsură i-a redus rata de plată a creditului la aproximativ 800 de euro pe lună, în comparaţie cu o sumă dublă dacă nu ar fi făcut nimic.

„Fiecare euro pe care îl am în plus se duce acum spre amortizarea creditului ipotecar. Este o investiţie excelentă”, a declarant Escudero.

Pentru proprietarii de locuinţe cu rate variabile, „este total logic din punct de vedere financiar să amortizezi o parte din creditul ipotecar dacă ai nişte bani puşi deoparte”, a declarat Angel Talavera, şeful departamentului de economie europeană de la Oxford Economics din Londra.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Situaţia este diferită în ţările în care ratele fixe sunt mai frecvente. În Germania, de exemplu, cei mai mulţi deţinători de credite ipotecare au blocat nivelul dobânzilor pentru 10 ani sau mai mult. Acest lucru înseamnă că majorările de rate ale BCE nu au un impact imediat, astfel încât, într-o perioadă în care bugetele sunt presate de preţurile în creştere, îngrijorările legate de creditele imobiliare pot fi mai uşor amânate.

Pentru cei care dispun de bani de rezervă, este logic să pună bani în economii mai degrabă decât să plătească credite ieftine. Economiştii din Franţa câştigă în medie peste 3% din depozitele bancare pe termen de un an şi 2,6% în Germania.

Aceste stimulente diferite au avut un impact major. În primele cinci luni ale anului 2023, rambursările de credite ipotecare în Franţa, Germania şi Ţările de Jos au scăzut împreună cu 59,5 miliarde de euro faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor. În schimb, acestea au crescut cu 8,9 miliarde de euro în Italia, Portugalia şi Spania. Cifrele reprezintă o aproximare bazată pe scăderea fluxurilor nete de creditare ajustate din totalul împrumuturilor acordate

„Când ratele dobânzilor cresc, germanii au tendinţa de a nu rambursa, deoarece pot câştiga mai mult dintr-un depozit decât ceea ce plătesc pentru ipoteca cu rată fixă”, a declarat Valeriya Dinger, profesor de economie specializat în domeniul bancar la Universitatea Osnabruck.

#spanioli #nemți #economisire #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.