Război energetic NATO-Rusia. Restricţionarea gazului şi petrolului din Rusia va duce la scumpiri. Moldova prinsă în menghinea

SUA, Marea Britanie şi UE au anunţat că vor restricţiona importurile de petrol din Rusia. Măsura a venit după ce Rusia a avertizat că ar putea întrerupe aprovizionarea cu gaze către ţările europene dacă vor continua sancţiunile.

Preşedinţia Statelor Unite a anunţat interzicerea completă a importurilor de petrol, gaze şi cărbune din Rusia după ce Ucraina a cerut extinderea sancţiunilor. Regatul Unit urmează să elimine treptat petrolul rusesc până la sfârşitul anului, iar UE îşi reduce importurile cu două treimi.

Guvernul Marii Britanii spune că acest lucru le oferă suficient timp pentru a găsi surse alternative de energie. Vicepremierul rus Alexander Novak a declarat că renunţarea la petrolul rusesc ar duce la „consecinţe catastrofale pentru piaţa globală”, transmite BBC.

Preţurile petrolului şi gazelor au crescut deja brusc şi ar putea creşte şi mai mult dacă Rusia va opri exporturile.

Rusia este al treilea cel mai mare producător de petrol din lume, după SUA şi Arabia Saudită.

Din aproximativ cinci milioane de barili de ţiţei pe care îi exportă în fiecare zi, mai mult de jumătate din aceştia merg către Europa. SUA sunt mai puţin dependente, aproximativ 3% din petrol importat provenind din Rusia în 2020.

Gazul rusesc reprezintă aproximativ 40% din importurile de gaze naturale ale UE. Dacă furnizarea de gaz ar înceta, Italia şi Germania ar fi deosebit de vulnerabile.

Europa ar putea apela la exportatorii de gaze existenţi, cum ar fi Qatar – sau Algeria şi Nigeria, dar există obstacole practice pentru extinderea rapidă a producţiei.

Rusia furnizează doar aproximativ 5% din livrările de gaze ale Regatului Unit, iar SUA nu importă deloc gaz rusesc.

Cu toate acestea, preţurile din Marea Britanie şi SUA sunt încă în creştere semnificativă din cauza efectului secundar al penuriei de aprovizionare.

Grupul de reflecţie Bruegel prezice că, dacă Rusia ar opri livrările de gaz către Europa, atunci Europa ar putea importa mai mult gaz natural lichefiat din SUA.

„Implementarea surselor regenerabile necesită timp, aşa că, pe termen scurt, aceasta nu este o soluţie”, spune analistul de cercetare Simone Tagliapietra.

„Deci, pentru iarna viitoare – ceea ce poate face diferenţa este schimbarea combustibilului, cum ar fi deschiderea centralelor electrice pe cărbune, aşa cum intenţionează să facă Italia şi Germania în caz de urgenţă”.

Consumatorii se vor confrunta cu o creştere a facturilor la energie şi la combustibil ca urmare a acestui război.

În Marea Britanie, facturile de energie ale gospodăriilor au fost ţinute sub control prin plafonarea preţului energiei.

În republica Moldova valul scumpirilor la carburanți se vede la panoul benzinăriilor. În fiecare zi atinge noi recorduri. Un litru de benzină a ajuns să coste 25,69 lei, iar motorina – 23,11 lei.

În ceea ce privește prețul la gaz, spotul a depășit săptămâna aceasta 3000 USD pentru mia de metri cubi. Or, formula de calcul pentru Republica Moldova este de 70% spot în perioada caldă a anului și 30% cotațiile la petrol, iar în perioada de iarnă e invers. Urmare a prețului în ascensiunea a prețului la gaz nu este exclus ca tarifele pentru populație să mai crească. În prezent, metrul cub de gaz este de 15,18 lei, însă autoritățile compensează primii 150 de metri cubi.

#gaz #preturi #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.