„Război sfânt și rugăciuni pentru țar”. Steagul Novorusiei a fost plimbat pe străzile din Găgăuzia

La Comrat, un oraș din regiunea autonomă Găgăuzia din Republica Moldova, an de an se organizează un drum al crucii. Acesta are loc cu ocazia sărbătorii ortodoxe Mijlocirii Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. Războiul din Ucraina a schimbat tradiția, iar în acest an, pe străzi, s-a mărșăluit cu steagul Novorusiei. De asemenea, oamenii au avut și un steag cu imaginea Mântuitorului Nefăcut de mâini, pe un fundal roșu.

Catedrala Sfântul Ioan Botezătorul din Comrat a organizat în acest an o procesiune cu totul diferită. Bannerele anti-statale nu au lipsit de pe străzi, iar printre participanți s-au numărat Vitalii Rîjkov și Vasilii Neukovhen. Cei doi sunt nume sonore ale Găgăuziei atunci când vorbim despre susținerea Rusiei.

Drumul crucii a fost în acest an mai degrabă un omagiu adus țarului și Imperiului Rus. Participanții la procesiune au pledat pentru renașterea imperiului și susțin războiul din Ucraina. Bannerele purtate de aceștia au fost simboluri rusești. Steagul alb-galben-negru este unul dintre modelele reprezentative pentru Novorusia (Noua Rusie). Coloana a fost condusă de un steag roșu, cu imaginea Mântuitorului Nefăcut de mâini. Acest simbol este folosit de grupurile naționaliste rusești.

Novorusia este o reprezentată de sudul Ucrainei și sud-vestul Rusiei. Aceasta avea capitala la Odesa și cuprindea și o zonă din nordul Mării Negre. Regiunea a fost masiv populată de coloniști ruși și ucraineni în perioada 1774 – 1861. Aici au existat, o perioadă de timp, germani și români.

Steagul Mântuitorului Nefăcut de mâini, cel care a fost cap de coloană la procesiunea din Comrat, este un simbol folosit de grupurile naționaliste rusești. De asemenea, el este reprezentativ pentru victoria „păcii rusești”. În anul 2014, a fost ridicat la Donețk și la Lugansk pentru „armata Novorusiei”. Soldații ruși care luptă în Ucraina dețin astfel de steaguri.

Nume sonore au participat la manifestația din Comrat

La procesiunea organizată de Catedrala Sfântul Ioan Botezătorul din Comrat au participat Vitalii Rîjkov și Vasilii Neikovcen, două nume sonore atunci când vorbim despre susținerea Rusiei. Vitalii Rîjkov administrează mai multe grupuri pe rețelele de socializare în care se aduc omagii țarului și Imperiului Rus. El face reclamă și pentru un site de unde se pot cumpăra bannere cu Mântuitorul Nerukotvornoye. Susținător înfocat al Rusiei, Rîjkov este implicat în producția de cruci asemănătoare celei purtată de trei bărbați în timpul procesiunii.

Vitalii Rîjkov prijină evenimentele de tip chat room, chiar el susținând și motivând agresiunea Rusiei prin acest mijloc. Este membru activ în grupul „Pravda Bașkiu”, unde propune adminului bannere cu imaginea Mântuitorul Hristos. Acest grup de pe rețelele sociale are doar 853 de participanți, însă Rîjkov face parte și din „Mișcarea Crucea țaristă”, cu 17.634 de abonați. Prin acest grup de pe Telegram se fac strângeri de fonduri pentru ajutarea soldaților ruși din Ucraina.

Vasilii Neikovcen este un alt nume sonor din Găgăuzia. Acesta face parte din Adunarea Populară, care a organizat în urmă cu aproximativ un an manifestația anti-NATO. În cadrul unui interviu, el a susținut renașterea Imperiului Rus.

Un alt participant al procesiunii organizată de Catedrala Sfântul Ioan Botezătorul este președintele postului public găgăuz GRT, Mihail Vlach. El a filmat întreaga paradă și a promovat pe rețelele de socializare evenimentul, încă din ajun. Nu este pentru prima dată când persoana publică participă la astfel de manifestații. De-a lungul timpului, a organizat numeroase evenimente care susțin alăturarea cu Rusia și dezaprobă cooperarea cu Occidentul.

„Război sfânt” și renașterea Imperiului Rus

Există mai multe grupuri pe Telegram care susțin mișcarea Rusiei din Ucraina. Într-unul dintre acestea, Vitalii Rîjkov numește întreaga acțiune a armate ruse „război sfânt”. În viziunea sa, este o luptă între bine și rău, binele fiind reprezentat de Rusia. Susținătorul bolșevismului nu evită să folosească simbolul Z, atât de popular în războiul din Ucraina, însă pe care Republica Moldova l-a interzis.

Termenul de „război sfânt” este promovat și pe un grup numit „Sviatoruskii Nabat”, care are peste 1.220 de membri. Administratorul său răspândește ideea unui țar rus și aduce argumente pentru acțiunile din Ucraina.

Vitali Rîjkov susține Rusia și consideră că țarul rus va scăpa lumea de răul care a dominat pământul. Într-una dintre postările sale, acesta scrie că „al treilea război mondial, într-un fel sau altul, va afecta pe toată lumea. Pregătiți-vă. Singura întrebare este: de partea cui ești? Pentru Rusia sau împotriva ei”.

„Suntem soldați ai lui Hristos în lume”

În cadrul unui interviu acordat celor de la nokta.md, Vasile Nejkovcen, președintele Uniunii Creștinilor Ortodocși din Bujak, a explicat semnificația simbolurile de pe bannerele purtate la manifestația din Comrat. În primul rând, el a vorbit despre steagul alb-galben-negru. Culoarea alb îl reprezintă pe Dumnezeu și semnifică lumina divină. Galben este culoarea gloriei și a majestății regale. Negru este simbolul pentru pământ și popor.

Întrebat de ce purta acest steag, Nejkovcen a spus că poporul rus ortodox este obligat să îl arboreze. Este un simbol al dinastiei Romanov. Pentru el, ortodoxia și țarul sunt un pachet, care nu poate fi despărțit. „Prăbușirea Imperiului în 1917 și uciderea Unsului (regele) este o crimă. Rusia spirituală nu are granițe și, mai devreme sau mai târziu, țarul Ortodoxiei va fi. De ce să nu reînviem Imperiul Rus, care a fost distrus de eretici și de oameni fără Dumnezeu de toate felurile?”, a precizat acesta în cadrul interviului.

#steag #novorosia #Comrat

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.