Războiul economic al UE împotriva Rusiei! Aluminiu interzis și 13 bănci excluse din SWIFT

Uniunea Europeană a adoptat cel de-al 16-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, ca răspuns la împlinirea a trei ani de la invadarea Ucrainei. Printre noile măsuri, 13 bănci rusești au fost deconectate de la sistemul internațional SWIFT. Deși numele acestora nu au fost dezvăluite, Comisia Europeană a precizat că este vorba despre „bănci regionale importante pentru sistemul financiar și bancar rus”. De asemenea, pentru prima dată, UE a impus interdicții asupra tranzacțiilor cu instituții financiare și de credit înregistrate în afacerea Rusiei, care utilizează Sistemul de Transfer al Informațiilor Financiare (SPFS) al Băncii Centrale a Rusiei.

În plus, Uniunea Europeană a interzis importul de aluminiu primar din Rusia, măsura urmând să intre în vigoare peste un an. În perioada de tranziție, statele UE vor putea achiziționa până la 275.000 de tone de aluminiu din Rusia. Totodată, UE a adăugat alte 74 de nave, majoritatea petrolierelor, pe lista neagră a „flotei ascunse” a Kremlinului. În total, 153 de nave sunt acum sub sancțiuni europene.

De asemenea, Uniunea Europeană a interzis operațiunile cu porturi și aeroporturi rusești utilizate pentru ocolirea plafonului de prețuri la petrol și pentru transportul de componente pentru drone și rachete.

În continuare, UE a inclus în lista neagră 48 de persoane fizice și 35 de entități juridice „responsabile pentru acțiuni ce amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei”. Sancțiunile vizează și 53 de companii din India, Kazahstan, China, Emiratele Arabe Unite, Singapore, Turcia și Uzbekistan, implicate în ocolirea restricțiilor comerciale și achiziționarea de produse sensibile.

În plus, Uniunea Europeană a interzis livrările de software, echipamente și tehnologii destinate extracției de petrol și gaze în Rusia. Aceleași restricții au fost aplicate și pentru consolele de jocuri, folosite pentru controlul dronelor. De asemenea, a fost extinsă lista substanțelor interzise pentru export în Rusia, inclusiv precursori chimici, crom și diverse produse utilizate în industria de apărare.

Uniunea Europeană a interzis și difuzarea a opt canale de televiziune rusești, printre care EADaily, Lenta, NewsFront, RuBaltic, SouthFront, „Fondul de cultură strategică” și „Steaua Roșie”. Acestea sunt acuzate că au avut un rol important în sprijinirea și propagarea războiului agresiv al Rusiei împotriva Ucrainei, dar și în destabilizarea țărilor vecine și a statelor membre ale Uniunii Europene.

Comentând aceste noi sancțiuni, șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a subliniat că, în contextul negocierilor de pace, trebuie „să plasăm Ucraina într-o poziție cât mai puternică”, iar „sancțiunile oferă pârghii de presiune”. „Deja trei ani, Rusia bombardează neobosit Ucraina, încercând să cucerească teritorii străine… Nu există niciun dubiu cine este agresorul, cine trebuie să plătească și să răspundă pentru acest război”, a încheiat Kallas.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#aluminiu #sanctiuni #bănci #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.