Războiul lui Putin în Ucraina propune pentru lume sânge, suferință și Siberii

23 Mart. 2022, 15:08
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
23 Mart. 2022, 15:08 // Actual //  Lupu Eduard

Regimul de la Moscova a declanșat un război hegemonic, de tip geopolitic, împotriva modelului civilizațional al Vestului, un război pentru reconfigurarea ordinii mondiale, unul împotriva actualului sistem de relații internaționale, scrie Dorin Popescu expert în geopolitică într-un articol de opinie pentru spotmedia.ro.

Măștile narative ale Moscovei au căzut repede, chiar și pentru naivi. La Forumul din Antalia, ministrul Serghei Lavrov declara candid că, în Ucraina, Federația Rusă luptă pentru “supraviețuirea sa politică în lume”; tot acesta contestă o “ordine mondială condusă de SUA”. Potrivit lui Serghei Narîşkin, în această perioadă, ”se decide soarta Rusiei, locul ei viitor în lume”.

Noile narative rusești sunt tot mai îndepărtate de basmele cu denazificări care ne-au trezit în dimineața zilei de 24 februarie și ne-au aruncat în iadul cu vitriol al Moscovei.

Oficialii ruși au rostogolit în tot acest timp narative stratificate care confirmă formatul de război hibrid al Rusiei împotriva Vestului, război care se desfășoară în formă convențională în Ucraina (împotriva acesteia, spre a inhiba pentru totdeauna orientarea pro-Vest a Kievului) și în formă hibridă pe toate coordonatele geografice posibile.

Războiul din Ucraina ar fi trebuit să fie o demonstrație de forță a unui actor statal flămând de revanșă geopolitică

Moscova vizează astfel revitalizarea unui proiect geopolitic de tip imperialist, proiectul URSS 2.0, cu rolul prioritar de a-și crea instrumente suplimentare de control și influență la nivel global, de a-și gonfla mușchii geopolitici.

Ucraina este doar teatrul de operațiuni convenționale al acestui război hibrid; un prim teatru de operațiuni dintr-o serie de victime aflate pe lista scurtă, în noptiera din budoar.

Efectele imediate și pe termen mediu ale noului proiect imperialist sunt catastrofale pentru Rusia.

Rusia devine, geopolitic, mai mică

Rolurile sale geopolitice se atrofiază cu fiecare zi

Proiectul imperialist post-sovietic (mai degrabă neo-sovietic) al țarului Putin a ostilizat întreaga lume contemporană, creând coeziuni aproape eroice. O largă majoritate a statelor lumii condamnă fără echivoc agresiunea militară rusească din Ucraina.

Se discută tot mai mult privarea Rusiei de dreptul său de veto în Consiliul de Securitate sau chiar excluderea ei din Consiliu; Rusia a fost exclusă deja din Consiliul Europei.

G7, NATO, UE, alte organizații internaționale și regionale și-au redus în mod substanțial legăturile cu Rusia. Cu fiecare zi care trece, Rusia devine geopolitic mai modestă, mai mică, mai izolată. Cu fiecare zi care trece Rusia, iese din câmpul gravitațional specific unei mari puteri.

Cu un public intern captiv total mașinăriei propagandistice a Kremlinului, cu o populație retrasă în suburbiile mentale ale unei ideologii revolute, cu expresii cinice în spațiul public care proslăvesc crima și războiul, cu o mașină de război incapabilă de succese pe teren și o economie în cădere liberă, cu granițe și cortine narative de fier în interiorul cărora se ucid libertăți și se inhibă gândirea critică, proiectul imperialist URSS 2.0 declanșat de Putin este unul catastrofal pentru Rusia și pentru cetățenii săi.

Acest proiect (expresie a unei lungi tentații fatidice a Kremlinului pentru o “ordine mondială rusească”) propune pentru lume sânge, suferință și Siberii

O lume întreagă antagonizată, de la Lisabona la Mariupol, oripilată de cinismul absolut al agresiunii și de crimele de război comise în numele unei ideologii vetuste, și un public intern captiv, readus la rudimente mentale și izolări de veac 19, acestea sunt efectele imediate ale războiului împotriva lumii moderne pe care l-a declanșat regimul represiv de la Kremlin.

Mirajul lumii ruse se stinge pentru comunitățile rusești din țările aflate în sfera de influență a Rusiei.

Desprinse fără preaviz din propria colivie ideologică, în care vegetau contemplativ, comunitățile rusești din fostele țări sovietice văd în aceste zile, în dezastrul umanitar de la Mariupol, “modelul binefăcător” pregătit pentru acestea de Moscova.

Russki mir își stinge lumina peste tot în fostele teritorii ale URSS, cu o precizie devastatoare și cu o viteză pe măsură, care arde etape; într-o singură lună, mirajul lumii ruse s-a stins în mai multe opaițe decât în treizeci de ani, pe o geografie simbolică ce include ample comunități rusești din Ucraina, Moldova, Georgia etc.

Războiul rusesc împotriva lumii construiește hărți, desenează granițe

Din păcate, în actuala paradigmă, în pofida tonurilor optimiste și a speranțelor noastre că Ucraina va rezista a la longue acestui război, sunt tot mai credibile scenariile potrivit cărora Ucraina va ieși amputată teritorial din măcelul Armatei Roșii, oricât de modeste sunt înaintările acesteia pe teren.

Gândul liniștitor că armata rusă se va retrage din teritoriile ocupate temporar, cel puțin în sudul și sud-estul Ucrainei, de-a lungul coastei Mării Negre și Mării de Azov, nu pare a găsi suport în noile realități geopolitice construite samavolnic de Moscova.

Sunt detalii din ce în ce mai convingătoare că armata rusă a ocupat aceste teritorii cu scopul de a nu le mai părăsi vreodată (Kremlinul încearcă deja, acolo, instalarea de guverne locale obediente, inhibă rezistențele civice locale, aduce rubla în sistemul local de plăți, construiește plartforme de cooperare regională cu Peninsula Crimeea și cu regiunile ruse din proximitate etc.).

Moscova are obișnuințe istorice permanente (și deprinderi exersate în secole) în domeniul ocupării de teritorii, iar regimul de la Kremlin operează deja, în teritoriile ocupate (cel puțin în sudul și sud-estul Ucrainei), cu o infrastructură politico-militaro-administrativă coercitivă și represivă de consolidare a ocupării și anexării.

Această infrastructură se apropie cu pași rapizi de România

Este numai o problemă de timp momentul în care Moscova va “premia” cu anexări formațiunile secesioniste din Donbas, motivând în acest sens rolul substanțial al milițiilor locale secesioniste în războiul din Ucraina, alături de trupele ruse.

S-a realizat deja, în mare parte, cordonul teritorial dintre Crimeea și Donbas, iar negocierile care vor statua viitor acord de pace riscă să nu poată produce reversibilități ale ocupării de teritorii pe culoarul Crimeea-Donbas.

Tentația neutralității, pentru unii actori statali din regiune, va deveni foarte rapid caducă. În culoarul de turbulențe deschis de Moscova, neutralitatea este o iluzie.

Depunerea candidarilor de aderare la UE de către Ucraina, Republica Moldova și Georgia consolidează galopul acestora spre punctul ireversibil al orientării pro-Vest.

“Neutralitatea”, „refuzul geopoliticii” etc., celebrele marote rusești care ocupau spațiul politic de la Chișinău, vor deveni curând istorie. Războiul din Ucraina declanșat de Moscova provoacă și accelerează timpul opțiunilor strategice ireversibile.

Nu știm încă cine va câștiga acest război; știm însă cu certitudine cine l-a pierdut – Rusia

Claritatea acestei paradigme generează dubii rezonabile cu privire la identitatea arhitectului inițiativei belicoase a Rusiei din Ucraina. În pofida unor mentalități autocrate de tip imperialist, îmbrățișate din convingere de către membrii establishmentului rusesc și mașinăriei de propagandă care, la Moscova, diabolizează Vestul patetic și peren, este puțin probabil că acest establishment empatizează cu deciziile lui Putin.

Este cert că marile decizii îi aparțin exclusiv; deloc rare au fost cazurile, în ultima lună, când cuptorul putinist cu narative a luat prin surprindere pe mulți dintre galonații regimului de la Kremlin, capturați comic în siajul ideologic al țarului (episodul Narîşkin este edificator în acest sens); concursul de ghicitori de la Kremlin (pentru identificarea noilor narative ale acestui cuptor) continuă și în prezent,.

Din această perspectivă, este cu atât mai relevantă motivația intrinsecă a țarului Vladimir Vladimirovici de a fi declanșat un război ale cărui efecte nocive de bumerang erau totuși ușor de anticipat.

Acest război reduce masiv și ireversibil rolul Rusiei în actuala lume contemporană, slăbește pe termen mediu și lung potențialul acesteia de a se exprima plenar în lume și degradează accentuat șansele de a funcționa ca centru al lumii ruse și de a cataliza alianțe și parteneri în tentativa de sabotare a actualei ordini mondiale.

Acest război readuce populația Rusiei în superba izolare și în lunga iarnă siberiană din care ea tânjea să iasă, din interiorul unei captivități prelungite.

Putin își pregătește “ieșirea din scenă” sau „intrarea în istorie”.  Pare că Vladimir Vladimirovici s-a hotărât; vrea să iasă și din scenă, și din istorie.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

 

Realitatea Live

26 Apr. 2024, 13:48
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Lupu Eduard
26 Apr. 2024, 13:48 // Bani și Afaceri //  Lupu Eduard

BERD dezminte informațiile că Portului Internațional Liber Giurgiulești, că acesta ar putea fi cedat unei companii ucrainene via România.

„Obiectivul strategic al BERD rămâne să găsească un investitor de renume care să dezvolte Portul Internațional Liber Giurgilesi la întregul său potențial pe termen mediu și lung. În acest context, purtăm consultări intense cu autoritățile moldovenești cu privire la viitorul portului, inclusiv în continuare investiții și dezvoltare în zonă”, se arată în informația BERD.

Premierul român, Marcel Ciolacu declara la sfârșitul lunii septembrie 2023, că România intenționează să cumpere Portul Internațional Liber Giurgiulești din Republica Moldova. Această decizie survine în contextul unui scandal de proprietate și legalitate, în care Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a preluat portul în urma unor acuzații de escrocherii la adresa fostului său angajat, Thomas Moser. Este vorba de delapidarea averii străine de către foști factori de decizie în cadrul companiei Bemol.

Sechestru și dosar penal

În iunie 2022, a apărut informația că, la solicitarea Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), judecătorul de instrucție a impus sechestru în sumă ce depășește 150 milioane lei pe active care formează capitalul social al companiei Danube Logistics, care gestionează Portul Internațional Liber Giurgiulești.

Mathias von Tucher, directorul Danube Logistics SRL, a calificat acest sechestru drept „o expropriere a BERD-ului”. Potrivit Procuraturii, cauza penală datează din 2020 și vizează delapidarea averii străine de către foști factori de decizie din compania Bemol „și ține de acțiuni pretins ilegale care au stat la baza preluării gestionării portului”.

„Drept rezultat al investigațiilor, în iunie 2022, o persoană cu rol de factor de decizie a fost pusă sub învinuire de către procurorii PCCOCS, persoană care pe parcursul urmăririi penale se prevalează de prezumția nevinovăției, potrivit legii”, preciza Procuratura.

Este vorba de Thomas Moser, care a fost până în mai 2021 beneficiar final al Danube Logistics, operatorul PILG, administrată de el până în 2019.

Fostul angajat BERD Thomas Moser, pus sub învinuire

Fostul administrator Thomas Moser, care s-a aflat la cârma portului Giurgiulești până în anul 2021 a fost pus sub învinuire de către procurorii PCCOCS  în vara anului 2022, fiind acuzat de delapidarea averii străine. Ultima dată acesta se afla în Austria.

Conflictul de la Portul Giurgiulești a apărut atunci când Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), cu sediul în Londra, a preluat Portul Internațional Giurgiulești în mai 2021, de la Thomas Moser, un fost bancher BERD care era administratorul portului și odată devenind proprietarul acestuia, a fost implicat într-o dispută juridică cu proprietarul inițial din Azerbaijan Rafig Aliyev.

Aliyev, prin intermediul companiei sale Bemol, care este un important operator de stații PECO din Moldova, se judecă cu BERD în instanțele civile din Moldova. El a făcut, de asemenea, acuzații penale pentru infracțiunile de fals împotriva avocaților și altor agenți ai băncii, precum și împotriva lui Moser, acuzândul de delapidare. Ambele cazuri sunt investigate de procurorii din Moldova.

Portul Giurgiulești cumpărat cu 344 de dolari și vândut cu 1000 de euro

La mijlocul anului 2020, a devenit evident că BERD poate pierde controlul asupra PILG și era în căutare de soluții pentru a evita un astfel de scenariu. Una dintre aceste soluții a fost controversata modificare în regim de urgență a legislației privind spălarea banilor – proiect promovat în iulie 2020 de Guvernul Chicu pentru a ajuta BERD.

Atunci documentul în final nu a mai ajuns a fi votat în lectură finală, din cauza scandalului iscat. În circumstanțele create, BERD, împreună cu administrația Danube Logistics, avocați și alte persoane au încercat să identifice noi soluții. Una dintre acestea era preluarea de către BERD a controlului asupra grupului Danube Logistics.

Începând cu 2014, au fost inițiate mai multe procese cu referire la portul Giurgiulești și împotriva lui Thomas Moser, care la acea perioadă era mandatar împuternicit al grupului de firme Bemol Retail SRL, Bemol Refinery SRL, Danube Logistics SRL și, în același timp, era administrator al Bemol Retail SRL. În cadrul proceselor a fost solicitată recuperarea daunelor cauzate de fraudă în perioada de administrare a companiei Bemol Retail SRL și în legătură cu tranzacția de vânzare cumpărare, în urma căreia Thomas Moser s-a declarat în 2011 proprietarul operatorului portul Giurgiulești, suma tranzacției fiind de doar 344 de dolari SUA.

La 19 mai 2021, BERD a anunțat prin intermediul unui comunicat de presă că pe data de 7 mai 2021 a achiziționat grupul de companii Danube Logistics, devenind astfel singurul beneficiar final al operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești (PILG). Totodată, BERD nu a comunicat detalii privind forma juridică și suma tranzacției. Din registrul oficial al întreprinderilor din Cipru, aflăm că într-adevăr pe data de 7 mai 2021, BERD a devenit noul proprietar al companiei Thomo Invest Ltd, iar suma tranzacției a constituit 1000 de Euro.

Astfel, BERD a cumpărat cu 1000 de Euro un obiectiv economic de importanță strategică națională, în care până la moment s-au investit peste 50 de milioane de Euro.

Anunțul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) privind achiziția grupului de companii Danube Logistics, devenind astfel unicul beneficiar final al operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești (PILG), a provocat mai multe reacții negative din partea specialiștilor și a politicienilor, care însă au fost mult mai anemice în comparație cu alte cazuri asemănătoare. Totodată, nu a comentat în niciun fel acuzațiile că folosește scheme cu offshor-uri și operează în acest caz de o manieră netransparentă și practic ilegală, ignorând vădit Guvernul și autoritățile Republicii Moldova.

Tranzacția a avut loc în timp ce acțiunile Danube Logistics SRL se află sub sechestru judiciar în vederea executării hotărârii judecătorești definitive și cu încălcarea obligațiilor impuse de Acordul Investițional, care prevede acceptul obligatoriu al Guvernului Republicii Moldova pentru orice tranzacție de înstrăinare a portului sau a cotelor părți ale acestuia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău