Războiul lui Putin în Ucraina propune pentru lume sânge, suferință și Siberii

23 Mart. 2022, 15:08
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
23 Mart. 2022, 15:08 // Actual //  bani.md

Regimul de la Moscova a declanșat un război hegemonic, de tip geopolitic, împotriva modelului civilizațional al Vestului, un război pentru reconfigurarea ordinii mondiale, unul împotriva actualului sistem de relații internaționale, scrie Dorin Popescu expert în geopolitică într-un articol de opinie pentru spotmedia.ro.

Măștile narative ale Moscovei au căzut repede, chiar și pentru naivi. La Forumul din Antalia, ministrul Serghei Lavrov declara candid că, în Ucraina, Federația Rusă luptă pentru “supraviețuirea sa politică în lume”; tot acesta contestă o “ordine mondială condusă de SUA”. Potrivit lui Serghei Narîşkin, în această perioadă, ”se decide soarta Rusiei, locul ei viitor în lume”.

Noile narative rusești sunt tot mai îndepărtate de basmele cu denazificări care ne-au trezit în dimineața zilei de 24 februarie și ne-au aruncat în iadul cu vitriol al Moscovei.

Oficialii ruși au rostogolit în tot acest timp narative stratificate care confirmă formatul de război hibrid al Rusiei împotriva Vestului, război care se desfășoară în formă convențională în Ucraina (împotriva acesteia, spre a inhiba pentru totdeauna orientarea pro-Vest a Kievului) și în formă hibridă pe toate coordonatele geografice posibile.

Războiul din Ucraina ar fi trebuit să fie o demonstrație de forță a unui actor statal flămând de revanșă geopolitică

Moscova vizează astfel revitalizarea unui proiect geopolitic de tip imperialist, proiectul URSS 2.0, cu rolul prioritar de a-și crea instrumente suplimentare de control și influență la nivel global, de a-și gonfla mușchii geopolitici.

Ucraina este doar teatrul de operațiuni convenționale al acestui război hibrid; un prim teatru de operațiuni dintr-o serie de victime aflate pe lista scurtă, în noptiera din budoar.

Efectele imediate și pe termen mediu ale noului proiect imperialist sunt catastrofale pentru Rusia.

Rusia devine, geopolitic, mai mică

Rolurile sale geopolitice se atrofiază cu fiecare zi

Proiectul imperialist post-sovietic (mai degrabă neo-sovietic) al țarului Putin a ostilizat întreaga lume contemporană, creând coeziuni aproape eroice. O largă majoritate a statelor lumii condamnă fără echivoc agresiunea militară rusească din Ucraina.

Se discută tot mai mult privarea Rusiei de dreptul său de veto în Consiliul de Securitate sau chiar excluderea ei din Consiliu; Rusia a fost exclusă deja din Consiliul Europei.

G7, NATO, UE, alte organizații internaționale și regionale și-au redus în mod substanțial legăturile cu Rusia. Cu fiecare zi care trece, Rusia devine geopolitic mai modestă, mai mică, mai izolată. Cu fiecare zi care trece Rusia, iese din câmpul gravitațional specific unei mari puteri.

Cu un public intern captiv total mașinăriei propagandistice a Kremlinului, cu o populație retrasă în suburbiile mentale ale unei ideologii revolute, cu expresii cinice în spațiul public care proslăvesc crima și războiul, cu o mașină de război incapabilă de succese pe teren și o economie în cădere liberă, cu granițe și cortine narative de fier în interiorul cărora se ucid libertăți și se inhibă gândirea critică, proiectul imperialist URSS 2.0 declanșat de Putin este unul catastrofal pentru Rusia și pentru cetățenii săi.

Acest proiect (expresie a unei lungi tentații fatidice a Kremlinului pentru o “ordine mondială rusească”) propune pentru lume sânge, suferință și Siberii

O lume întreagă antagonizată, de la Lisabona la Mariupol, oripilată de cinismul absolut al agresiunii și de crimele de război comise în numele unei ideologii vetuste, și un public intern captiv, readus la rudimente mentale și izolări de veac 19, acestea sunt efectele imediate ale războiului împotriva lumii moderne pe care l-a declanșat regimul represiv de la Kremlin.

Mirajul lumii ruse se stinge pentru comunitățile rusești din țările aflate în sfera de influență a Rusiei.

Desprinse fără preaviz din propria colivie ideologică, în care vegetau contemplativ, comunitățile rusești din fostele țări sovietice văd în aceste zile, în dezastrul umanitar de la Mariupol, “modelul binefăcător” pregătit pentru acestea de Moscova.

Russki mir își stinge lumina peste tot în fostele teritorii ale URSS, cu o precizie devastatoare și cu o viteză pe măsură, care arde etape; într-o singură lună, mirajul lumii ruse s-a stins în mai multe opaițe decât în treizeci de ani, pe o geografie simbolică ce include ample comunități rusești din Ucraina, Moldova, Georgia etc.

Războiul rusesc împotriva lumii construiește hărți, desenează granițe

Din păcate, în actuala paradigmă, în pofida tonurilor optimiste și a speranțelor noastre că Ucraina va rezista a la longue acestui război, sunt tot mai credibile scenariile potrivit cărora Ucraina va ieși amputată teritorial din măcelul Armatei Roșii, oricât de modeste sunt înaintările acesteia pe teren.

Gândul liniștitor că armata rusă se va retrage din teritoriile ocupate temporar, cel puțin în sudul și sud-estul Ucrainei, de-a lungul coastei Mării Negre și Mării de Azov, nu pare a găsi suport în noile realități geopolitice construite samavolnic de Moscova.

Sunt detalii din ce în ce mai convingătoare că armata rusă a ocupat aceste teritorii cu scopul de a nu le mai părăsi vreodată (Kremlinul încearcă deja, acolo, instalarea de guverne locale obediente, inhibă rezistențele civice locale, aduce rubla în sistemul local de plăți, construiește plartforme de cooperare regională cu Peninsula Crimeea și cu regiunile ruse din proximitate etc.).

Moscova are obișnuințe istorice permanente (și deprinderi exersate în secole) în domeniul ocupării de teritorii, iar regimul de la Kremlin operează deja, în teritoriile ocupate (cel puțin în sudul și sud-estul Ucrainei), cu o infrastructură politico-militaro-administrativă coercitivă și represivă de consolidare a ocupării și anexării.

Această infrastructură se apropie cu pași rapizi de România

Este numai o problemă de timp momentul în care Moscova va “premia” cu anexări formațiunile secesioniste din Donbas, motivând în acest sens rolul substanțial al milițiilor locale secesioniste în războiul din Ucraina, alături de trupele ruse.

S-a realizat deja, în mare parte, cordonul teritorial dintre Crimeea și Donbas, iar negocierile care vor statua viitor acord de pace riscă să nu poată produce reversibilități ale ocupării de teritorii pe culoarul Crimeea-Donbas.

Tentația neutralității, pentru unii actori statali din regiune, va deveni foarte rapid caducă. În culoarul de turbulențe deschis de Moscova, neutralitatea este o iluzie.

Depunerea candidarilor de aderare la UE de către Ucraina, Republica Moldova și Georgia consolidează galopul acestora spre punctul ireversibil al orientării pro-Vest.

“Neutralitatea”, „refuzul geopoliticii” etc., celebrele marote rusești care ocupau spațiul politic de la Chișinău, vor deveni curând istorie. Războiul din Ucraina declanșat de Moscova provoacă și accelerează timpul opțiunilor strategice ireversibile.

Nu știm încă cine va câștiga acest război; știm însă cu certitudine cine l-a pierdut – Rusia

Claritatea acestei paradigme generează dubii rezonabile cu privire la identitatea arhitectului inițiativei belicoase a Rusiei din Ucraina. În pofida unor mentalități autocrate de tip imperialist, îmbrățișate din convingere de către membrii establishmentului rusesc și mașinăriei de propagandă care, la Moscova, diabolizează Vestul patetic și peren, este puțin probabil că acest establishment empatizează cu deciziile lui Putin.

Este cert că marile decizii îi aparțin exclusiv; deloc rare au fost cazurile, în ultima lună, când cuptorul putinist cu narative a luat prin surprindere pe mulți dintre galonații regimului de la Kremlin, capturați comic în siajul ideologic al țarului (episodul Narîşkin este edificator în acest sens); concursul de ghicitori de la Kremlin (pentru identificarea noilor narative ale acestui cuptor) continuă și în prezent,.

Din această perspectivă, este cu atât mai relevantă motivația intrinsecă a țarului Vladimir Vladimirovici de a fi declanșat un război ale cărui efecte nocive de bumerang erau totuși ușor de anticipat.

Acest război reduce masiv și ireversibil rolul Rusiei în actuala lume contemporană, slăbește pe termen mediu și lung potențialul acesteia de a se exprima plenar în lume și degradează accentuat șansele de a funcționa ca centru al lumii ruse și de a cataliza alianțe și parteneri în tentativa de sabotare a actualei ordini mondiale.

Acest război readuce populația Rusiei în superba izolare și în lunga iarnă siberiană din care ea tânjea să iasă, din interiorul unei captivități prelungite.

Putin își pregătește “ieșirea din scenă” sau „intrarea în istorie”.  Pare că Vladimir Vladimirovici s-a hotărât; vrea să iasă și din scenă, și din istorie.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

 

18 Oct. 2026, 10:56
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
18 Oct. 2026, 10:56 // Actual //  Ursu Victor

Explozia investițiilor în inteligența artificială riscă să pună capăt erei banilor ieftini. Băncile centrale ale marilor economii avertizează că sutele de miliarde investite în centre de date, cipuri și infrastructură energetică alimentează inflația și împing în sus costurile împrumuturilor, înainte ca noile tehnologii să înceapă să genereze câștigurile de productivitate promise. Europa ar putea fi printre cele mai afectate regiuni, fiind nevoită să suporte dobânzi mai mari fără să beneficieze pe deplin de investițiile în inteligența artificială, relatează Reuters.

Avertismentele au fost lansate la reuniunile anuale ale Fondului Monetar Internațional și Băncii Mondiale, desfășurate la Bangkok, unde reprezentanții celor mai importante bănci centrale au discutat despre transformările economice provocate de dezvoltarea accelerată a inteligenței artificiale.

Președintele Rezervei Federale americane, Kevin Warsh, a declarat că investițiile masive în AI reprezintă un șoc economic, deoarece stimulează cererea de capital și resurse cu mult înainte ca tehnologia să contribuie la creșterea producției.

„Dacă ești reprezentantul unei bănci centrale, trebuie să înțelegi că acesta este un șoc. Este evident că va afecta cererea din economie înainte de a influența oferta”, a declarat Warsh.

Șeful Fed a subliniat că Statele Unite beneficiază deja de un val puternic de investiții, însă perioada de tranziție ar putea fi extrem de turbulentă, deoarece investitorii și companiile încă nu știu cine vor fi câștigătorii revoluției tehnologice.

Fenomenul marchează o schimbare radicală față de perioada de după criza financiară din 2008, când băncile centrale se confruntau cu economisire excesivă, inflație scăzută și necesitatea stimulării economiei prin dobânzi apropiate de zero. Acum, problema începe să fie exact inversă: prea mulți investitori concurează pentru resurse financiare limitate.

„În lume se duce o luptă pentru bani. Investițiile în inteligența artificială reprezintă unul dintre factorii principali care majorează costul capitalului”, a declarat Martins Kazaks, membru al Consiliului guvernatorilor Băncii Centrale Europene.

Presiunea asupra piețelor financiare este amplificată de împrumuturile masive contractate de guvernele din Statele Unite, Japonia și Germania pentru apărare, industrie și infrastructură energetică. Astfel, companiile tehnologice și statele ajung să concureze pentru aceiași bani, ceea ce contribuie la creșterea dobânzilor.

Pentru băncile centrale, această situație ridică o problemă structurală. Așa-numita rată neutră a dobânzii, nivelul la care politica monetară nu stimulează și nici nu frânează economia, ar putea crește. Cu alte cuvinte, dobânzi considerate anterior ridicate ar putea deveni noua normalitate.

„Este posibil ca, în medie, ratele dobânzilor să fie puțin mai mari”, a declarat economistul-șef al Băncii Angliei, Huw Pill.

Banca Japoniei a identificat deja cererea generată de inteligența artificială drept unul dintre factorii care au contribuit la recentele majorări ale dobânzilor. Economiștii anticipează o nouă creștere a ratei de politică monetară în Marea Britanie la ședința din 5 noiembrie, în timp ce piețele financiare iau în calcul noi majorări ale dobânzilor de către Fed și BCE în decembrie.

Rezerva Federală și Banca Centrală Europeană au majorat deja dobânzile în septembrie, ca răspuns la persistența presiunilor inflaționiste.

Perspectiva unor împrumuturi permanent mai scumpe reprezintă o amenințare pentru guvernele care au acumulat datorii publice uriașe în perioada dobânzilor aproape de zero. Randamentele obligațiunilor guvernamentale au crescut puternic pe piețele internaționale, unele atingând niveluri nemaiîntâlnite de dinaintea crizei financiare globale.

Situația este deosebit de dificilă pentru zona euro, unde țările cu datorii publice ridicate sunt expuse unor costuri tot mai mari de finanțare. Franța este considerată una dintre cele mai vulnerabile economii europene.

Paradoxal, Europa riscă să suporte o mare parte din costurile revoluției inteligenței artificiale, fără să încaseze și beneficiile economice corespunzătoare. Cea mai mare parte a investițiilor este concentrată în Statele Unite și, într-o măsură mai mică, în Japonia și alte economii asiatice. În Europa, companii precum ASML și Siemens se numără printre puținii beneficiari evidenți ai acestui val investițional.

În același timp, Uniunea Europeană se confruntă cu majorarea prețurilor la energie, alimentată de conflictele din Iran și Ucraina, ceea ce amplifică inflația și pune presiune suplimentară asupra finanțelor publice.

„Există circumstanțe speciale care fac ca unele țări să sufere mai mult, iar Franța este un exemplu elocvent”, a declarat președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, în cadrul unui eveniment organizat de CNN la Bangkok.

Oficialul a subliniat că soluțiile pentru problemele financiare ale Franței trebuie căutate în primul rând la nivel național, prin ajustarea politicii fiscale.
Separat, Lagarde a avertizat că turbulențele de pe piața obligațiunilor înăspresc deja condițiile de finanțare din zona euro, ceea ce ar putea frâna creșterea economică și, în timp, tempera inflația.