Războiul petrolului purtat de Occident împotriva Rusiei își arată efectele. Costuri de 160 de milioane de euro pe zi

11 Ian. 2023, 14:31
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
11 Ian. 2023, 14:31 // Actual //  bani.md

Veniturile Rusiei din exporturile de combustibili fosili s-au prăbușit în luna decembrie, potrivit unui nou raport, ceea ce împiedică în mod semnificativ capacitatea președintelui Vladimir Putin de a finanța războiul din Ucraina, informează CNBC.

Constatările, spun oficialii și militanții ucraineni, ilustrează eficiența vizând veniturile din petrol ale Rusiei și subliniază necesitatea urgentă ca factorii de decizie occidentali să intensifice presiunea financiară asupra Moscovei pentru a ajuta Kievul să învingă.

Publicat miercuri de Centrul de cercetare pentru energie și aer curat, un think tank finlandez independent, raportul a constatat că prima lună de interdicție a Uniunii Europene privind importurile maritime de țiței rusesc și plafonarea prețurilor de către G-7 a costat Moscova aproximativ 160 de milioane de euro (171,8 milioane de dolari) pe zi.

Raportul CREA a declarat că măsurile occidentale au fost în mare parte responsabile pentru o scădere de 17% a veniturilor Rusiei din exporturile de combustibili fosili în ultima lună a anului 2022. Aceasta înseamnă că Rusia – unul dintre cei mai mari producători și exportatori de petrol din lume – a văzut veniturile din exporturile de combustibili fosili prăbușindu-se la cel mai scăzut nivel de când Putin a lansat invazia sa la scară largă în Ucraina la sfârșitul lunii februarie.

“Interdicția UE privind petrolul și plafonarea prețului petrolului au intrat în sfârșit în vigoare, iar impactul este la fel de semnificativ cum era de așteptat”, a declarat Lauri Myllyvirta, analist principal la CREA.

“Acest lucru arată că avem instrumentele necesare pentru a ajuta Ucraina să prevaleze împotriva agresiunii Rusiei. Este esențial să reducem plafonul de preț la un nivel care să refuze Kremlinului profiturile impozabile din petrol și să restricționăm restul importurilor de petrol și gaze din Rusia”, a mai spus Myllyvirta.

G-7, Australia și UE au implementat la 5 decembrie un plafon de preț de 60 de dolari pe baril pentru petrolul rusesc. Aceasta a venit în paralel cu o inițiativă a UE și a Marii Britanii de a impune o interdicție asupra importurilor de țiței rusesc pe cale maritimă.

Împreună, măsurile au reflectat de departe cel mai semnificativ pas pentru a reduce veniturile din exportul de combustibili fosili care finanțează atacul Kremlinului în Ucraina.

Analiștii din domeniul energiei au fost sceptici în ceea ce privește impactul unei limitări a prețurilor asupra petrolului rusesc, mai ales că Moscova a reușit să redirecționeze o mare parte din transporturile sale maritime europene către țări precum China, India și Turcia.

Rusia a ripostat la măsurile occidentale la sfârșitul lunii trecute prin interzicerea vânzărilor de petrol către țările care respectă plafonarea prețurilor.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat anterior că o plafonare occidentală a prețurilor la petrolul rusesc nu ar avea niciun impact asupra capacității sale de a susține ceea ce descrie ca fiind “operațiunea sa militară specială” în Ucraina. Peskov a avertizat, de asemenea, că măsura ar destabiliza piețele globale de energie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Sept. 2026, 16:25
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
17 Sept. 2026, 16:25 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova riscă să piardă aproximativ 15 milioane de euro din finanțarea prevăzută prin Planul de Creștere dacă reorganizarea Căii Ferate din Moldova nu este încheiată până la sfârșitul acestui an.

Subiectul a fost abordat în Parlament, unde deputata Olga Ursu l-a întrebat pe președintele Comisiei economie, Marcel Spatari despre consecințele financiare ale neimplementării reformei CFM în termenul asumat.

Ursu a atras atenția că reorganizarea întreprinderii face parte din agenda de reforme aferentă Planului de Creștere și a cerut să fie precizată suma pe care statul ar putea să o piardă în cazul în care procesul nu este finalizat până la sfârșitul lunii decembrie.

În răspuns, președintele Comisiei economie, Marcel Spatari a precizat că proiectul de lege nu este examinat în procedură de urgență și va trece prin două lecturi, cu respectarea termenelor legale. El a subliniat însă că nu doar adoptarea legii este importantă, ci finalizarea efectivă a procesului de reorganizare până în decembrie.

„Procesul de reorganizare trebuie încheiat până în decembrie. Nu legea trebuie adoptată, procesul de reorganizare trebuie încheiat”, a explicat acesta.

Potrivit lui, măsura privind reorganizarea CFM are prioritatea 1 în Planul de reforme, iar finanțarea asociată acestei priorități este de aproximativ 15 milioane de euro.

Banii nu sunt destinați compensațiilor pentru populație sau acoperirii directe a deficitului bugetar, ci finanțării unor proiecte incluse în Planul de Creștere, inclusiv proiecte de infrastructură și logistică.

Documentele oficiale privind reforma prevăd reorganizarea Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova” în două societăți pe acțiuni: „CFM Infra”, care ar urma să gestioneze infrastructura feroviară, și „Pasageri și Marfă”, responsabilă de operațiunile de transport. Reforma este inclusă în Agenda aferentă Planului de Creștere pentru perioada 2025–2027.