Războiul petrolului purtat de Occident împotriva Rusiei își arată efectele. Costuri de 160 de milioane de euro pe zi

11 Ian. 2023, 14:31
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
11 Ian. 2023, 14:31 // Actual //  bani.md

Veniturile Rusiei din exporturile de combustibili fosili s-au prăbușit în luna decembrie, potrivit unui nou raport, ceea ce împiedică în mod semnificativ capacitatea președintelui Vladimir Putin de a finanța războiul din Ucraina, informează CNBC.

Constatările, spun oficialii și militanții ucraineni, ilustrează eficiența vizând veniturile din petrol ale Rusiei și subliniază necesitatea urgentă ca factorii de decizie occidentali să intensifice presiunea financiară asupra Moscovei pentru a ajuta Kievul să învingă.

Publicat miercuri de Centrul de cercetare pentru energie și aer curat, un think tank finlandez independent, raportul a constatat că prima lună de interdicție a Uniunii Europene privind importurile maritime de țiței rusesc și plafonarea prețurilor de către G-7 a costat Moscova aproximativ 160 de milioane de euro (171,8 milioane de dolari) pe zi.

Raportul CREA a declarat că măsurile occidentale au fost în mare parte responsabile pentru o scădere de 17% a veniturilor Rusiei din exporturile de combustibili fosili în ultima lună a anului 2022. Aceasta înseamnă că Rusia – unul dintre cei mai mari producători și exportatori de petrol din lume – a văzut veniturile din exporturile de combustibili fosili prăbușindu-se la cel mai scăzut nivel de când Putin a lansat invazia sa la scară largă în Ucraina la sfârșitul lunii februarie.

“Interdicția UE privind petrolul și plafonarea prețului petrolului au intrat în sfârșit în vigoare, iar impactul este la fel de semnificativ cum era de așteptat”, a declarat Lauri Myllyvirta, analist principal la CREA.

“Acest lucru arată că avem instrumentele necesare pentru a ajuta Ucraina să prevaleze împotriva agresiunii Rusiei. Este esențial să reducem plafonul de preț la un nivel care să refuze Kremlinului profiturile impozabile din petrol și să restricționăm restul importurilor de petrol și gaze din Rusia”, a mai spus Myllyvirta.

G-7, Australia și UE au implementat la 5 decembrie un plafon de preț de 60 de dolari pe baril pentru petrolul rusesc. Aceasta a venit în paralel cu o inițiativă a UE și a Marii Britanii de a impune o interdicție asupra importurilor de țiței rusesc pe cale maritimă.

Împreună, măsurile au reflectat de departe cel mai semnificativ pas pentru a reduce veniturile din exportul de combustibili fosili care finanțează atacul Kremlinului în Ucraina.

Analiștii din domeniul energiei au fost sceptici în ceea ce privește impactul unei limitări a prețurilor asupra petrolului rusesc, mai ales că Moscova a reușit să redirecționeze o mare parte din transporturile sale maritime europene către țări precum China, India și Turcia.

Rusia a ripostat la măsurile occidentale la sfârșitul lunii trecute prin interzicerea vânzărilor de petrol către țările care respectă plafonarea prețurilor.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat anterior că o plafonare occidentală a prețurilor la petrolul rusesc nu ar avea niciun impact asupra capacității sale de a susține ceea ce descrie ca fiind “operațiunea sa militară specială” în Ucraina. Peskov a avertizat, de asemenea, că măsura ar destabiliza piețele globale de energie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

29 Oct. 2026, 16:36
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
29 Oct. 2026, 16:36 // Actual //  Grîu Tatiana

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.