Reacția iritată a Rusiei după ce Parlamentul de la Chișinău a adoptat declarația prin care condamnă invazia în Ucraina

adoptarea de către parlamentul de la Chişinău a unei declaraţii care denunţă operaţiunea rusă din Ucraina.

”Facem apel încă o dată la autorităţile moldovene să pună capăt retoricii confruntaţionale antiruse, complet nefundamentată”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus al Afacerilor Externe, Maria Zaharova, citată într-un comunicat.

Ea a denunţat, de asemenea, înmulţirea ”informaţiilor false despre planuri inexistente ale Moscovei de a destabiliza situaţia” din Republica Moldova şi tentativele ”de a spori tensiunile în mod artificial” în jurul situaţiei din regiunea separatistă prorusă Transnistria.

”În ceea ce ne priveşte, confirmăm dorinţa de a întări o cooperare constructivă pragmatică cu Chişinăul şi de a continua eforturile pentru a regla problema Transnistriei”, a adăugat Zaharova.

Parlamentul Republicii Moldova a adoptat joi o declaraţie care denunţă ofensiva rusă din Ucraina, declanșată pe 24 februarie 2022, şi care exprimă sprijinul pentru suveranitatea şi independenţa acestei ţări.

Republica Moldova, fostă republică sovietică având ambiţii europene, se teme de la începutul invaziei ruse din Ucraina că ar putea fi următoarea ţintă a Moscovei, iar aceste îngrijorări s-au amplificat în ultimele săptămâni.

Pe baza unor documente interceptate de serviciile secrete ucrainene, preşedinta Maia Sandu a acuzat Rusia la mijlocul lunii februarie că instigă la o lovitură de stat pentru a răsturna puterea de la Chişinău.

În acest context tensionat, preşedintele rus, Vladimir Putin, a revocat la sfârşitul lunii februarie un decret din 2012 care trebuia să servească drept cadru pentru a le permite celor două părţi să găsească o soluţie la chestiunea separatistă transnistreană, ”pe baza respectării suveranităţii” Republicii Moldova, încheie agenţia franceză de presă.
Tot joi, proiectul de lege privind înlocuirea sintagmei ”limba moldovenească” cu ”limba română” în toate legile din Republica Moldova, inclusiv Constituţie, a fost votat într-o primă lectură, cu o majoritate de 56 de deputaţi ai PAS. La dezbateri, deputații pro-ruși s-au îmbrâncit cu cei pro-europeni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#zaharova #declaratie #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un ceas de buzunar placat cu aur, care a fost recuperat odată cu trupul neînsufleţit al celui mai bogat pasager de pe Titanic, ar putea fi vândut cu 150.000 de lire sterline (190.000 de dolari) la o licitaţie ce va avea loc sâmbătă în Regatul Unit, informează agenția DPA, citată de Agerpres.

Omul de afaceri John Jacob Astor a murit la vârsta de 47 de ani în naufragiul celebrului transatlantic din 1912, după ce a reuşit să o urce pe soţia lui, Madeleine, pe o barcă de salvare.

În loc să îşi încerce norocul urcând la rândul său pe o altă barcă de salvare (la bordul acestora au urcat în primul rând copii şi femei – n.red.), magnatul american, îmbrăcat impecabil în acea zi şi membru proeminent al bogatei familii Astor, a ales să rămână pe Titanic şi a fost văzut pentru ultima dată în viaţă în timp ce fuma o ţigară şi stătea de vorbă cu un alt pasager pe o punte a vasului.

Trupul său neînsufleţit a fost recuperat din Oceanul Atlantic şapte zile mai târziu, alături de un ceas de buzunar Waltham, un model splendid, placat cu aur de 14 carate şi gravat cu acronimul “JJA”.

Ceasul ar putea fi vândut cu un preţ cuprins între 100.000 şi 150.000 de lire sterline la o licitaţie ce va fi organizată sâmbătă de casa Henry Aldridge & Sons în oraşul Devizes din comitatul englez Wiltshire.

“Astor este binecunoscut ca fiind cel mai bogat pasager de la bordul RMS Titanic şi era considerat unul dintre cei mai bogaţi oameni din lume la acea vreme, cu o avere netă de aproximativ 87 de milioane de dolari americani, echivalând câteva miliarde de dolari în zilele noastre”, a declarat directorul casei de licitaţii, Andrew Aldridge.

“La ora 22:40 GMT, pe 14 aprilie 1912, Titanicul s-a lovit de un aisberg şi a început să ia apă. La început, Astor nu a crezut că nava se afla într-un pericol grav, dar mai târziu a devenit evident faptul că ea se scufunda, iar căpitanul a început operaţiunea de evacuare după miezul nopţii, aşa că el şi-a ajutat soţia să urce în barca de salvare cu numărul 4”, a adăugat el.

Doamna Astor a supravieţuit, iar trupul soţului ei a fost recuperat pe 22 aprilie, nu foarte departe de locul naufragiului.

Ceasul i-a fost oferit de fiul lui Astor, Vincent, fiului secretarului executiv al tatălui său, William Dobbyn.

“Ceasul în sine a fost complet restaurat după ce a revenit în familia Astor şi a fost purtat pentru o vreme de fiul magnatului, ceea ce face din el o parte unică din povestea Titanicului şi, totodată, unul dintre cele mai importante obiecte din istoria ceasurilor, fiind asociat cu cea mai faimoasă navă din lume”, a adăugat Andrew Aldridge.