„Reacții chimice” în justiția moldovenească! Dragalin fără licență în drept, dar specialistă în bilogie și chimie

La distanță de un an, după ce a fost numită în funcția de Procuror Șef al Procuraturii Anticorupție, Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a publicat Opinia separată a celor trei membri ai CSP cu privire la rezultatele concursului din 2022, scrie realitatea.md.

În documentul semnat de către membrii CSP Eduard Varzar, Angela Motuzoc și Inga Furtună se precizează că „Nu susținem hotărârea vizată a Consiliului Superior al Procurorilor și, fiind în dezacord cu poziția majorității, care a votat pentru adoptarea acesteia, formulăm prezenta opinie separată, în vederea expunerii raționamentelor de care ne-am condus”.

Cei trei membri CSP explică de ce numirea Veronicăi Dragalin în funcția de șef al Procuraturii Anticorupție nu corespunde normelor legale.

„În dosarul său de concurs XXX a prezentat în copii Diploma de studii eliberată în anul 2008 de Duke University (din Durham, Carolina de Nord, SUA) care atestă gradul „Bachelor of Science” (în domeniul biologie și chimie, după cum rezultă din CV XXX) și Diploma de studii eliberată în anul 2011 de University of Virginia School of Law (din Charlottesville, Virginia, SUA), care atestă gradul „Juris Doctor”. Proveniența acestor diplome din sistemul educațional al altui stat, pe lângă faptul că sunt în copii neautentificate și nici nu sunt traduse în limba de stat, fac imposibilă atribuirea automată (fără verificările de rigoare) a acestora la categoriile de acte de studii prescrise de lege cum sunt „diplomă de studii superioare de licență și diplomă de studii superioare de master în domeniul dreptului”. Aplicând prevederile legii și potrivit competențelor stabilite, nici Comisia de preselecție și/sau nici Consiliul Superior al Procurorilor nu sunt în măsură să constate, din oficiu, dacă un act de studii, dacă un titlu profesional sau dacă, eventual, un „alt act de studii în domeniul dreptului”, obținute/acordate în baza studiilor într-un alt stat (pentru care art.20 alin.(1) lit.d) din Legea nr.3/2016 impune condiția de a fi recunoscut și echivalat în modul corespunzător) reprezintă un corespondent al studiilor superioare de licență și de master așa cum acestea sunt definite în baza standardelor naționale”, se arată în document.

Veronica Dragalin este licențiată în biologie și chimie, nu și în drept

Cei trei membri ai CSP mai explică în Opinia formulată că Veronica Dragalin are licență în Biologie, Chimie și Biochimie și doar master în Drept, fapt care nu îi permite să candideze la funcția de Procuror, potrivit Legislației Republicii Moldova.

”Constatăm că potrivit copiei diplomei prezentate, XXX ar fi obținut în anul 2011 titlul de „Juris Doctor”, lipsind un echivalent automat al acestuia în legislația națională. Pe cale de consecință apare, firesc, o problemă juridică de a stabili dacă acest titlu
echivalează cu titlul de licențiat în drept (căruia îi corespund un număr de 180-240 de credite de studii transferabile, câte 30 de credite pentru fiecare semestru) sau cu titlul de master în drept (căruia îi corespund un număr de 90-120 de credite de studii transferabile, câte 30 de credite pentru fiecare semestru) sau dacă, eventual, le înglobează pe acestea două din perspectiva semnificației pe care o comportă și a nivelului studiilor realizate (potrivit art.90 alin.(6) din Codul educației, „În ciclul I și ciclul II de studii superioare trebuie să fie acumulate cel puțin 300 de credite de studii transferabile”), iar o analiză prima facei nu deduce informații nici despre susținerea tezei de licență/tezei de master. Vom reitera că potrivit cadrului normativ național o persoană poate obține, în general, funcția de procuror numai dacă este licențiat în drept și deține diploma de master în drept, aceste două condiții fiind obligatorii de a fi întrunite în comun (excepție de la această regulă sunt diplomele de licență obținute până la implementarea condițiilor procesului de la Bologna, adică până în anul 2006, situație care nu este aplicabilă speței XXX)”.

Redacția Realitatea.md a verificat ce scrie în Legea nr.3 cu privire la Procuratură și a constatat că un procuror poate fi numit în funcție, doar dacă are licență în Drept. Mai mult, Procurorul trebuie să fie absolvent al Institutului Național al Justiției.

Veronica Dragalin nu a comentat deocamdată aceste informații.

Opinia separată a membrilor CSP

Amintim că Veronica Dragalin a fost numită în funcția de procuror-șef a Procuraturii Anticorupție (PA) în data de 15 iunie 2022, prin ordinul Procurorului General interimar, Dumitru Robu. Aceasta a fost investită oficial în funcție în data de 5 august 2022, pentru un mandat de cinci ani.

Veronica Dragalin a fost procuror adjunct al Statelor Unite ale Americii în secția de corupție publică și drepturi civile din biroul procurorului american din districtul central al Californiei. În 2019, Veronica Dragalin a obținut Premiul ”Cazul Anului” din partea Biroului Alcool, Tutun, Arme și Explozibili (ATF), iar în 2020, a obținut Premiul Directorului FBI.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#procuror #Dragalin #numire

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Inteligenţa artificială va duce la o nevoie „minimă” de call center-uri în cel mult un an, progresele rapide ale inteligenţei artificiale urmând să schimbe o industrie întreagă, spune directorul companiei indiene de IT Tata Consultancy Services, citat de FT.

K Krithivasan, directorul general al TCS, a declarat pentru Financial Times că, deşi „nu am văzut nicio reducere a locurilor de muncă” până acum, adoptarea pe scară mai largă a inteligenţei artificiale generative în rândul clienţilor multinaţionali va revizui tipul de centre de asistenţă pentru clienţi care au creat locuri de muncă în masă în ţări precum India şi Filipine.

„Într-o fază ideală, dacă mă întrebaţi pe mine, ar trebui să existe un număr foarte mic de centre de apeluri primite care să aibă deloc apeluri primite”, a spus el. „Suntem într-o situaţie în care tehnologia ar trebui să fie capabilă să prevadă un apel care vine şi apoi să abordeze proactiv punctul de durere al clientului.”

El a spus că chatbots vor putea în curând să analizeze istoricul tranzacţiilor unui client şi să facă o mare parte din munca depusă de agenţii din centrele de apeluri. „Acolo ne îndreptăm … . Nu cred că suntem acolo astăzi – poate peste un an sau cam aşa ceva”, a spus el.

Perspectiva ca instrumentele de inteligenţă artificială generativă care avansează rapid să înlocuiască multe tipuri de lucrători cu guler alb, inclusiv agenţii din centrele de apeluri şi dezvoltatorii de software, a alarmat factorii de decizie din întreaga lume.

În India – un centru global pentru serviciile de back-office – peste 5 milioane de persoane lucrează în domeniul IT şi al externalizării proceselor de afaceri, potrivit grupului industrial Nasscom.

TCS, o ramură a conglomeratului indian Tata care lucrează cu multinaţionalele pentru a le dezvolta sistemele IT, are peste 600.000 de angajaţi proprii şi venituri anuale de aproape 30 de miliarde de dolari.