Realitate sumbră pentru piaţa imobiliară de pe bătrânul continent: Investitorii retrag peste 1 miliard de euro lunar

Investitorii de retail retrag mai mult de un miliard de euro pe lună din fondurile imobiliare din Europa, în condiţiile în care scăderea cererii şi o creştere a costurilor de împrumut ridică o serie de îngrijorări cu privire la evaluarea proprietăţilor comerciale, raportează Bloomberg.

Aceste răscumpărări au însemnat că activele nete totale deţinute de fondurile imobiliare europene deschise şi tranzacţionate la bursă au scăzut cu peste 10%, ajungând la 180,7 miliarde de euro din decembrie 2022 până la sfârşitul anului trecut, arată datele compilate de Morningstar.

În timp ce investitorii sunt nervoşi în special în ceea ce priveşte piaţa imobiliară comercială din SUA din acest moment, temeri similare s-au instalat în Europa în această săptămână, obligaţiunile emise de Deutsche Pfandbriefbank AG scăzând din cauza expunerii lor la această piaţă. Fondurile imobiliare reprezintă o ameninţare la adresa stabilităţii financiare, deoarece reprezintă 40% din pieţele CRE din zona euro, au avertizat anul trecut oficialii Băncii Centrale Europene.

Nepotrivirea dintre lichiditatea oferită investitorilor în fondurile imobiliare şi natura „nelichidă” a activelor acestora a fost evidenţiată în urma votului pentru Brexit, când multe dintre fondurile din Marea Britanie au fost nevoite să suspende tranzacţiile şi să vândă rapid activele în urma unei creşteri bruşte a cererilor de răscumpărare.

„Multe fonduri deschise sunt presate să vândă pentru a satisface cererile de răscumpărare în creştere”, a scris săptămâna trecută Oliver Salmon, cercetător la Savills Plc.

Cu toate acestea, se aşteaptă ca perspectivele pentru CRE să se îmbunătăţească în cursul acestui an, dacă BCE începe să reducă ratele dobânzilor şi dacă povestea scăderii sustenabile a inflaţiei se dovedeşte a fi adevărată.

Răscumpărările în Europa au depăşit 1 miliard de euro în fiecare dintre ultimele trei luni ale anului 2023, arată datele Morningstar. Investitorii germani, care trebuie să dea un preaviz cu un an înainte de a putea retrage banii, au retras peste 750 de milioane de euro din fondurile imobiliare europene în ultimele cinci luni ale anului, potrivit Barkow Consulting.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#retrageri #imobil #miliarde

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.