Record de pasageri la Aeroportul Chișinău! Fiecare al 10-lea pasager a zburat la Istanbul

Traficul total de pasageri pentru perioada de 12 luni ale anului 2025 a constituit 6,08 milioane de pasageri față de 4,1 milioane în anul 2024.

Planul anual a fost realizat în proporție de 106,8%, ceea ce reprezintă o creștere de 46,8% față de anul precedent, respectiv +1.938.018 pasageri.

Fluxul de pasageri în luna decembrie 2025 a fost de 469.385 pasageri. Comparativ cu decembrie 2024, traficul a crescut cu 41,8% (+138.444 pasageri).

Mișcări de aeronave: în decembrie au fost înregistrate 3.664 operațiuni, în creștere cu 39,3% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Cea mai solicitată destinație a fost Istanbul, care a atras 10,6% din totalul pasagerilor transportați în luna decembrie. Istanbulul rămâne principalul hub de conexiune pentru pasagerii din Republica Moldova, atât pentru zboruri directe, cât și pentru curse de legătură spre Asia și Orientul Mijlociu.

Pe locul doi se situează Sharm el-Sheikh, cu o pondere de 9,3%, confirmând importanța turismului de vacanță în sezonul de iarnă și popularitatea destinațiilor din Egipt în rândul moldovenilor.

Topul este completat de London, care concentrează 5,9% din traficul total, menținându-și statutul de destinație strategică pentru diaspora și mobilitatea forței de muncă. Urmează Milan, cu 4,7%, și Tel Aviv, cu 4,6%, ambele rute având un flux constant de pasageri pe parcursul întregului an.

București ocupă o poziție importantă în clasament, cu 4,2% din totalul traficului, consolidând rolul rutei Chișinău–București drept una dintre cele mai stabile și frecvent utilizate legături aeriene din regiune.

Alte destinații cu ponderi relevante în structura traficului sunt Paris, Viena, Roma, Varșovia și Frankfurt, fiecare cu procente cuprinse între 2,8% și 3,7%, în timp ce categoria „Altele” însumează 6,4%, reflectând diversificarea rețelei de zboruri și interesul pentru destinații noi sau de nișă.

#pasageri #Aeroport #avion

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.