Sabotaj în Marea Baltică. Al doilea cablu submarin tăiat într-o săptămână

06 Ian. 2026, 11:49
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
06 Ian. 2026, 11:49 // Actual //  Ursu Victor

Un al doilea incident de avariere a unui cablu submarin de comunicații a fost raportat în decurs de o săptămână în Marea Baltică. Autoritățile din Letonia au anunțat deteriorarea unui cablu de fibră optică în apropiere de orașul Liepāja, iar poliția a demarat o anchetă.

Premierul Evika Siliņa a scris pe platforma X că avaria a fost depistată în Marea Baltică și vizează un cablu care aparține unei companii private. „Utilizatorii de comunicații din Letonia nu au fost afectați de incident”, a precizat oficialul, și a spus că instituțiile responsabile clarifică circumstanțele producerii avariei.

Potrivit Reuters, care citeazî Poliția de Stat a Letoniei, cablul a fost avariat pe 2 ianuarie, la doar trei zile după ce autoritățile finlandeze au reținut o navă plecată din Rusia, suspectată de implicare într-un atac asupra unui alt cablu din Marea Baltică. Duminică, anchetatorii letoni au urcat la bordul unei nave aflate în portul Liepāja, care ar putea fi implicată în deteriorarea comunicațiilor. Deocamdată, nava și echipajul nu au fost reținute și cooperează cu autoritățile.

Un raport al Pazei de Coastă din cadrul Forțelor Armate ale Letoniei arată că nava verificată se deplasa inițial deasupra unui cablu inactiv, după care și-a schimbat cursul spre un cablu activ — cel care a fost ulterior avariat. În cadrul investigației, polițiștii au inspectat nava și ancora acesteia, au verificat echipamentele tehnice și jurnalele de bord și au audiat mai multe persoane. Ancheta este în desfășurare.

Cablul afectat leagă orașele de coastă Šventoji din Lituania și Liepāja din Letonia, situate la o distanță de aproximativ 65 de kilometri, a precizat Centrul Național pentru Managementul Crizelor din Lituania.

Anterior, la 1 ianuarie, poliția din Finlanda a anunțat arestarea a doi membri ai echipajului navei Fitburg, suspectată de avarierea unui cablu dintre Helsinki și Tallinn. Altori doi marinari li s-a interzis părăsirea țării. Nava a fost reținută la 31 decembrie, în timp ce se deplasa din Rusia spre Israel, iar la control s-a constatat că transporta oțel de construcții de origine rusă, supus sancțiunilor sectoriale ale Uniunii Europene. Pe marfă a fost aplicat sechestru, iar verificările continuă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!