Sabotaj în Marea Baltică. Al doilea cablu submarin tăiat într-o săptămână

Un al doilea incident de avariere a unui cablu submarin de comunicații a fost raportat în decurs de o săptămână în Marea Baltică. Autoritățile din Letonia au anunțat deteriorarea unui cablu de fibră optică în apropiere de orașul Liepāja, iar poliția a demarat o anchetă.

Premierul Evika Siliņa a scris pe platforma X că avaria a fost depistată în Marea Baltică și vizează un cablu care aparține unei companii private. „Utilizatorii de comunicații din Letonia nu au fost afectați de incident”, a precizat oficialul, și a spus că instituțiile responsabile clarifică circumstanțele producerii avariei.

Potrivit Reuters, care citeazî Poliția de Stat a Letoniei, cablul a fost avariat pe 2 ianuarie, la doar trei zile după ce autoritățile finlandeze au reținut o navă plecată din Rusia, suspectată de implicare într-un atac asupra unui alt cablu din Marea Baltică. Duminică, anchetatorii letoni au urcat la bordul unei nave aflate în portul Liepāja, care ar putea fi implicată în deteriorarea comunicațiilor. Deocamdată, nava și echipajul nu au fost reținute și cooperează cu autoritățile.

Un raport al Pazei de Coastă din cadrul Forțelor Armate ale Letoniei arată că nava verificată se deplasa inițial deasupra unui cablu inactiv, după care și-a schimbat cursul spre un cablu activ — cel care a fost ulterior avariat. În cadrul investigației, polițiștii au inspectat nava și ancora acesteia, au verificat echipamentele tehnice și jurnalele de bord și au audiat mai multe persoane. Ancheta este în desfășurare.

Cablul afectat leagă orașele de coastă Šventoji din Lituania și Liepāja din Letonia, situate la o distanță de aproximativ 65 de kilometri, a precizat Centrul Național pentru Managementul Crizelor din Lituania.

Anterior, la 1 ianuarie, poliția din Finlanda a anunțat arestarea a doi membri ai echipajului navei Fitburg, suspectată de avarierea unui cablu dintre Helsinki și Tallinn. Altori doi marinari li s-a interzis părăsirea țării. Nava a fost reținută la 31 decembrie, în timp ce se deplasa din Rusia spre Israel, iar la control s-a constatat că transporta oțel de construcții de origine rusă, supus sancțiunilor sectoriale ale Uniunii Europene. Pe marfă a fost aplicat sechestru, iar verificările continuă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cablu #avarie #letonia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.