Record. Japonia, ţara centenarilor. Peste 95.000 de japonezi au trecut pragul de 100 de ani

17 Sept. 2024, 11:31
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
17 Sept. 2024, 11:31 // Actual //  bani.md

Japonia se confruntă cu o situaţie demografică fără precedent, înregistrând un număr record de peste 95.000 de persoane cu vârsta de 100 de ani sau mai mult. Din totalul centenarilor, aproape 84.000 sunt femei.

Conform datelor publicate marţi de Ministerul Sănătăţii, la 1 septembrie 2024, Japonia avea 95.119 centenari, cu 2.980 mai mulţi faţă de anul precedent.

Statisticile relevă o discrepanţă semnificativă între sexe: din totalul centenarilor, 83.958 sunt femei, în timp ce doar 11.161 sunt bărbaţi. Această tendinţă subliniază longevitatea remarcabilă a femeilor japoneze, conform AFP.

Japonia deţine şi recordul mondial pentru cea mai în vârstă persoană în viaţă. Tomiko Itooka, născută pe 23 mai 1908, are impresionanta vârstă de 116 ani. Ea locuieşte într-un azil din Ashiya şi, potrivit ministerului, îşi exprimă frecvent recunoştinţa faţă de personalul care o îngrijeşte.

Cel mai în vârstă bărbat din Japonia, Kiyotaka Mizuno, în vârstă de 110 ani, declară că nu are un secret special pentru longevitatea sa. El menţine o rutină zilnică simplă, trezindu-se la 6.30 şi bucurându-se de trei mese pe zi, având ca hobby urmărirea sporturilor în direct.

Cifrele evidenţiază însă şi provocările cu care se confruntă Japonia. Cu 29,3% din populaţie având peste 65 de ani, ţara se află în fruntea listei mondiale a naţiunilor îmbătrânite. Fenomenul pune o presiune crescândă asupra sistemelor de sănătate şi asistenţă socială, în contextul unei forţe de muncă în scădere.

Pentru a face faţă crizei demografice, guvernul japonez introduce măsuri precum prelungirea vârstei de pensionare, care va ajunge la 65 de ani pentru toţi începând cu anul fiscal 2025. Cu toate acestea, eforturile de a încetini declinul şi îmbătrânirea populaţiei nu au avut încă un succes semnificativ.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

11 Sept. 2026, 17:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
11 Sept. 2026, 17:54 // Actual //  Grîu Tatiana

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.