Obligațiile primăriilor înainte de alegeri: Să ofere panouri pentru afișaj și spații pentru întâlniri cu votanții

17 Sept. 2024, 11:53
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
17 Sept. 2024, 11:53 // Actual //  bani.md

Primăriile din țară au obligația să stabilească locurile speciale, unde se va permite amplasarea afișajului electoral. De asemenea, administrațiile publice locale au obligația să asigure spații pentru desfășurarea întâlnirilor candidaților la prezidențiale și concurenților electorali înscriși la referendum cu alegătorii.

Termenul limită pentru identificarea locațiilor respective expiră cu trei zile înainte de data începerii campaniei electorale. Informațiile despre stabilirea locurilor pentru amplasarea afișelor și zonele unde candidații se vor întâlni cu votanții vor fi plasate în sediul instituțiilor, vor fi comunicate celor interesați prin intermediul mass-media și a altor mijloace de comunicare disponibile, conform Comisiei Electorale Centrale (CEC).

„Potrivit Regulamentului privind modul de furnizare, distribuire și difuzare a publicității politice, electorale și a mesajelor de interes public, aprobat prin hotărârea CEC nr. 1155/2023, panourile fixe vor avea suprafața minimă de 2 metri pătrați și vor fi amplasate cel puțin două la fiecare 6000 de alegători. În cazul municipiilor, orașelor, comunelor, autoritățile vor asigura un minim de un loc special amenajat cu panouri fixe de afișaj electoral cu suprafața de cel puțin 2 metri pătrați pentru fiecare localitate din componența acestora”, precizează responsabilii din cadrul autorității.

Panourile vor fi curățate săptămânal, administrația publică locală stabilind ziua de „igienă” pentru spațiile publicitare.

Alegerile prezidențiale și referendumul pentru aderare la UE se vor desfășura în Republica Moldova pe 20 octombrie 2024. Campania electorală pentru ele două scrutine începe vineri, 20 septembrie 2024.

19 Nov. 2026, 09:47
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
19 Nov. 2026, 09:47 // Actual //  Grîu Tatiana

Economia Moldovei ar urma să crească cu 1,7% în 2026 și cu 2,4% în 2027, potrivit prognozei de toamnă a Comisiei Europene. În primăvară, Bruxellesul estima un avans al PIB-ului de 2%, respectiv de 3,5%. Pentru 2028, Comisia anticipează o accelerare a creșterii economice la 3,3%, susținută în principal de consum și investiții. 

În prima jumătate a anului 2026, economia a crescut cu doar 0,6%, după un avans de 2,4% pe ansamblul anului trecut. Salariile reale și banii trimiși de moldovenii de peste hotare au susținut consumul, iar exporturile agricole au contribuit la creștere. Investițiile au slăbit însă, pe fondul prudenței companiilor și al întârzierilor în proiectele finanțate prin Mecanismul de reformă și creștere al UE.

Comisia estimează că inflația medie anuală va ajunge la 8,2% în 2026, în principal din cauza scumpirii energiei și transportului. Conflictul din Orientul Mijlociu a pus presiune pe piețele energetice, în timp ce recolta bună ar urma să tempereze scumpirea alimentelor. Pentru 2027, Bruxellesul estimează o inflație de 6,9%, iar pentru 2028, de 5,1%, în intervalul țintă al Băncii Naționale a Moldovei.

Economia ar urma să prindă ritm din a doua jumătate a lui 2027, când presiunea prețurilor la energie ar începe să se reducă. Reforma salarizării în sectorul public și majorarea pensiilor ar susține consumul, deși creșterea TVA și a accizelor prevăzută în reforma fiscală ar tempera acest efect. Comisia se așteaptă ca investițiile finanțate prin mecanismul european să se accelereze în 2028. O cerere internă mai puternică va stimula și importurile, astfel că exporturile nete vor continua să frâneze ritmul de creștere.

Pe partea de finanțe publice, Comisia estimează că deficitul administrației publice va urca de la 4,6% din PIB în 2026 la 5,2% în 2027, apoi va coborî ușor, la 5,1% în 2028. Salariile din sectorul public, investițiile și plata dobânzilor vor menține presiunea asupra bugetului. Datoria publică ar urma să crească de la 40,7% din PIB în 2026 la 43,8% în 2028.

Comisia avertizează că evoluția conflictului din Orientul Mijlociu, războiul Rusiei împotriva Ucrainei și șocurile climatice pot înrăutăți aceste perspective.