Recruții ruși care s-au rugat de Putin prin apel video să nu-i trimită în Donețk ”să fie măcelăriți” sunt acum morți

Aproape un întreg regiment de soldați ruși nou mobilizați ar fi murit după ce au înregistrat în ianuarie și februarie două apeluri video către președintele Vladimir Putin, spunând că sunt trimiși „să fie măcelăriți” în Ucraina.

Soldații din regiunea Irkuțk din Siberia au declarat că au primit „ordine ilegale și criminale” din partea comandamentului lor și au fost trimiși la luptă fără „niciun sprijin”, potrivit Radio Free Europe/Radio Liberty.
„Suntem mobilizați din regiunea Irkutsk, regimentul 1439, trimiși în autoproclamata Republică Populară Donețk din orașul Novosibirsk la 31 decembrie 2022”, a spus un soldat cu cagulă care citea un mesaj și era înconjurat de alți soldați.

‼️Russians from Irkutsk refuse to fight near Avdiivka

DNR Russians used a BMP to shoot at them because they refused to go on the offensive
Apparently, the ltn colonel (commander) has already burned through 5 battalions in futile assaults#Ukraine #Russia #UkraineRussianWar pic.twitter.com/21ik212q5p

— PS01 □ (@PStyle0ne1) February 25, 2023

„Cerem ajutor pentru a face față ordinelor ilegale și criminale ale comandamentului nostru … soldații au fost transformați într-o singură zi în unități de asalt și au fost trimiși să asalteze fortăreața Avdiivka – fără niciun fel de sprijin din partea artileriei, comunicațiilor, geniștilor, recunoașterii – pentru a fi măcelăriți.”
Avdiivka este un oraș foarte disputat, aflat în apropiere de linia frontului din Donețk.
„Comandanții RPD trag cu mitraliere și vehicule de luptă de infanterie în soldații noștri mobilizați pentru că (aceștia) refuză să se alăture unităților de asalt. Nu are niciun rost să apelăm la procuratura militară locală, deoarece aceștia au un acord tacit cu comandanții… În acest moment, acest batalion a fost aproape complet distrus”, a continuat soldatul cu cagulă.

Pe măsură ce videoclipul se apropie de final, soldatul spune că unitatea se află într-o „poziție disperată”, deoarece „comandanților RPD nu le pasă” de viețile lor.
O altă înregistrare video, tot de la presupuși bărbați din unitatea 1439, a circulat la sfârșitul lunii ianuarie.

În ea, un grup de soldați spune că sunt amenințați și că se trage în ei de către comandanții lor pentru că refuză să se alăture liniei de front și că sunt forțați să intre în luptă fără un sprijin adecvat.
„Comandamentul nostru ne spune în mod direct că suntem dispensabili. Comandanții RPD trag cu mitraliere și BMP-uri în soldații noștri mobilizați pentru că (aceștia) refuză să se alăture unităților de asalt”, a declarat un bărbat îmbrăcat în uniformă militară.Videoclipul a fost publicat pe 26 ianuarie.

Bărbatul a afirmat că mulți din unitatea sa au fost trimiși pe linia frontului în grupuri de asalt fără nicio pregătire și că, în consecință, doi oameni au murit, în timp ce alți 19 au fost răniți. De asemenea, el a afirmat că soldații plăteau pentru mâncare și apă din „propriile buzunare”, trăind într-o „dezordine totală” și tratându-se singuri pentru răni.

Rudele a doi dintre soldați au declarat reporterilor că aproape întregul regiment a fost distrus între 28 februarie și 1 martie, după ce au fost trimiși să asalteze fortificațiile ucrainene din apropierea Donețkului ocupat, a informat filiala siberiană a Radio Free Europe/Radio Liberty.

Unii dintre soldați sunt răniți, dar restul au murit și sunt dați „dispăruți”, scrie presa rusă.

Un batalion ruses este compus din 250 până la 950 de soldați și ofițeri.

La momentul când a fost difuzată inregistrarea video, guvernatorul rus din Irkuțk, Igor Kobzev, a spus pe contul său de Telegram că a cerut parchetului militar să se uite la mesajul video și a adăugat că soldații vor fi trimiși în alt loc să lupte în viitor.
Apelul militarilor din Siberia trimiși în Ucraina a avut efect. Ei vor fi transferați în curând la o nouă unitate, a declarat guvernatorul regiunii Irkuțk, Igor Kobzev, pe canalul său Telegram, potrivit publicației ruse RBC.

#recruti #soldați #ruși

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.