Ucraina plătește prețul războiului: Daunele naturale depășesc 71 de miliarde de dolari

20 Nov. 2024, 09:37
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
20 Nov. 2024, 09:37 // Actual //  Ursu Victor

Invazia rusă în Ucraina a provocat daune de 71 miliarde de dolari mediului înconjurător şi a dus la o creştere masivă a emisilor de gaze cu efect de seră, a declarat marţi, în cadrul COP29 de la Baku, un ministru ucrainean, potrivit AFP, preluată de Agerpres.

„Natura este o victimă tăcută a acestui război”, a declarat Svetlana Grinciuk, ministrul protecţiei mediului şi resurselor naturale.

Impactul asupra climatului, în special distrugerea pădurilor care echilibrează natural emisiile de carbon arată că consecinţele războiului „nu afectează doar Ucraina, ci şi întreaga lume”, a spus ea jurnaliştilor.

Potrivit guvernului ucrainean, costul pagubelor aduse mediului de război se ridică la 71 miliarde de dolari. Conflictul a dus de asemenea la degajarea a circa 180 milioane de tone de carbon, a mai indicat aceasta.

În 2023, Programul ONU pentru Dezvoltare (PNUD) estimase la 56 de miliarde de dolari daunele aduse mediului de războiul în Ucraina.

Potrivit ultimelor estimări ucrainene, activităţile militare în sine au provocat 51,6 milioane de tone de emisii de carbon, cărora li s-ar putea adaugă 56 milioane de tone în timpul reconstruirii infrastructurii după război. Incendiile sunt responsabile de 27,2 milioane de CO2 echivalent.

Potrivit ministrului, invazia rusă a distrus trei milioane de hectare de păduri.

Acest estimări intervin în timp ce Rusia a lovit instalaţii energetice ucrainene în cursul unor noi bombardamente aeriene, aruncând milioane de persoane în întuneric.

Rusia şi Ucraina şi-au intensificat ambele atacurile, în timp ce anticipează o probabilă schimbare de atitudine din partea noii administraţii americane a preşedintelui ales Donald Trump, care ar putea renunţa, după învestitura sa la 20 ianuarie, să susţină din punct de vedere militar Kievul.

„Toţi ucrainenii au devenit, în foarte puţin timp, foarte economi în energie”, a subliniat Grinciuk, potrivit căreia Kievul este conştient de miza climatică în cadrul reconstrucţiei ţării, proiectele de energie regenerabilă la scară redusă fiind considerate mai durabile în faţa ameninţării ruse.

Ucraina, care aspiră să adere la Uniunea Europeană, s-a angajat să atingă obiectivul de zero emisii de gaze cu efect de seră până în 2050.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

09 Mart. 2026, 17:35
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
09 Mart. 2026, 17:35 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

În timp ce trenurile de pasageri circulă rar, iar situația financiară a întreprinderii rămâne complicată, Calea Ferată din Moldova pare să fi descoperit o nouă direcție: turismul feroviar.

Potrivit companiei, Republica Moldova începe să fie promovată drept o destinație pentru călătorii liniștite și pitorești cu trenul, prin sate tradiționale, câmpuri și podgorii. Ideea este ca drumul cu trenul să devină nu doar un mijloc de transport, ci o experiență turistică autentică.

Un exemplu în acest sens a fost excursia organizată pe 6–7 martie 2026 pentru echipa unei companii din Cehia specializate în transport feroviar și turism. Oaspeții au vizitat gara feroviară și depourile CFM, unde au făcut cunoștință cu infrastructura feroviară din Republica Moldova, după care au pornit într-o călătorie pe șine prin mai multe regiuni ale țării.

Potrivit CFM, astfel de inițiative ar putea contribui la promovarea Republicii Moldova ca destinație pentru turismul feroviar, iar întreprinderea anunță că este deschisă pentru noi oferte în sezonul turistic estival.

Totuși, realitatea financiară a companiei rămâne mai puțin romantică decât peisajele văzute din tren. În prezent, datoriile totale ale CFM se ridică la aproximativ 450 de milioane de lei, chiar dacă acestea au fost reduse cu peste 15% față de anul 2024.

Întreprinderea continuă însă să opereze pe pierdere. În primele șase luni ale anului 2025, CFM a înregistrat pierderi de 152,4 milioane de lei, ușor mai mici decât cele 156,1 milioane de lei din aceeași perioadă a anului precedent.

Astfel, dacă trenurile nu mai pot impresiona prin viteza sau frecvența curselor, ele ar putea deveni măcar o atracție turistică pentru cei curioși să descopere Moldova… în ritmul liniștit al șinelor CFM.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!