Refugiații ucraineni, cât 3% din populația Republicii Moldova

06 Iul. 2023, 11:13
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
06 Iul. 2023, 11:13 // Actual //  bani.md

Dintre aliaţii Ucrainei, Germania şi Polonia găzduiesc cei mai mulţi refugiaţi, 1,07 milioane şi, respectiv, 995.000 la 4 iulie, cu mult înaintea Cehiei (346.000), potrivit cifrelor Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR).

Dar, proporţional cu populaţia sa, Muntenegru este cea mai primitoare, cu aproximativ 38 540 de refugiaţi pe teritoriul său, ceea ce reprezintă peste 6,1% din populaţia sa. Ţările baltice şi ţările apropiate din punct de vedere geografic de Ucraina sunt din nou pe locurile următoare: refugiaţii ucraineni reprezintă peste 3% din populaţia Estoniei, a Republicii Moldova şi a Cehiei, şi peste 2% din populaţia Lituaniei, Poloniei, Bulgariei şi Letoniei.

La celălalt capăt al scalei, Franţa este ţara UE cu cea mai mică proporţie de refugiaţi ucraineni (0,11 %).

Afluxul de refugiaţi în aceste ţări nu este lipsit de probleme. În Estonia, partidul de extremă-dreapta EKRE s-a clasat pe locul al doilea la alegerile parlamentare de la începutul lunii martie, susţinând „protecţia” lucrătorilor estonieni, în special împotriva afluxului de refugiaţi ucraineni.

Statele Unite, principalul contributor al ucrainenilor

165 de miliarde de euro. Aceasta este suma cumulată a ajutoarelor promise Ucrainei de către aliaţii săi, în principal ţările NATO şi ale Uniunii Europene, la 31 mai, la 15 luni de la invazia rusă, potrivit unui recensământ realizat de Institutul Kiel care s-a bazat pe anunţurile publice şi publicat joi.

Aceste sume includ ajutor financiar, umanitar şi militar.

Cea mai mare parte este furnizată de Statele Unite (70,70 miliarde), instituţiile UE (35,06 miliarde), Marea Britanie (10,74 miliarde), Germania (10,68 miliarde) şi Japonia (6,62 miliarde).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

14 Sept. 2026, 17:26
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
14 Sept. 2026, 17:26 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Actualele modificări fiscale privind programele de stimulare prin acțiuni pentru angajații societăților pe acțiuni ar crea facilități nejustificate pentru managerii marilor companii și anunță că va solicita Procuraturii Generale să verifice modul în care au fost promovate aceste prevederi, a declarat deputatul Ion Chicu în cadrul emisiunii „Gonța Media”.

Potrivit lui Chicu, mecanismul ar permite unor beneficiari ai programelor de tip stock option să primească acțiuni fără plata unor impozite și contribuții care, în mod normal, ar reveni bugetului de stat. Deputatul afirmă că asemenea facilități favorizează în special managerii și corporațiile mari, în timp ce restul contribuabililor nu beneficiază de un tratament similar.

Chicu susține că proiectul politicii fiscale pentru anul 2027, votat deja în prima lectură, conține prevederi care mențin acest mecanism. El a anunțat că va depune un amendament pentru eliminarea facilității.

„Mâine îl trimitem la comisie, să scoată aberația asta”, a declarat deputatul, precizând că formațiunea sa va transmite în paralel și o sesizare Procuraturii Generale.

Chicu a cerut procurorilor să verifice cronologia în care au fost adoptate deciziile privind programele de stimulare prin acțiuni și modificările fiscale aferente, susținând că există motive pentru a analiza dacă anumite schimbări legislative au fost promovate în beneficiul unor persoane sau grupuri concrete.

Deputatul a făcut referire și la istoria unor pachete de acțiuni ale maib și a afirmat că acestea ar proveni, în parte, din participații care au aparținut anterior statului și care au fost vândute în contextul schimbărilor de acționariat din sistemul bancar după frauda bancară.

În opinia lui Chicu, statul ar fi trebuit să fie mult mai atent la modul în care astfel de acțiuni au ajuns ulterior în programe de stimulare destinate managerilor și la regimul fiscal aplicat acestora.

El a legat această situație și de costurile pe care bugetul public continuă să le suporte în urma fraudei bancare și spune că este incorect ca, pe de o parte, statul să achite anual sume considerabile pentru acoperirea obligațiilor rezultate din acea perioadă, iar pe de altă parte să acorde facilități fiscale unor beneficiari ai programelor de acțiuni.

Chicu a precizat că amendamentul urmează să fie examinat în cadrul dezbaterilor asupra politicii fiscale înainte de votul în lectura a doua.