Refugiații ucraineni, cât 3% din populația Republicii Moldova

06 Iul. 2023, 11:13
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
06 Iul. 2023, 11:13 // Actual //  bani.md

Dintre aliaţii Ucrainei, Germania şi Polonia găzduiesc cei mai mulţi refugiaţi, 1,07 milioane şi, respectiv, 995.000 la 4 iulie, cu mult înaintea Cehiei (346.000), potrivit cifrelor Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR).

Dar, proporţional cu populaţia sa, Muntenegru este cea mai primitoare, cu aproximativ 38 540 de refugiaţi pe teritoriul său, ceea ce reprezintă peste 6,1% din populaţia sa. Ţările baltice şi ţările apropiate din punct de vedere geografic de Ucraina sunt din nou pe locurile următoare: refugiaţii ucraineni reprezintă peste 3% din populaţia Estoniei, a Republicii Moldova şi a Cehiei, şi peste 2% din populaţia Lituaniei, Poloniei, Bulgariei şi Letoniei.

La celălalt capăt al scalei, Franţa este ţara UE cu cea mai mică proporţie de refugiaţi ucraineni (0,11 %).

Afluxul de refugiaţi în aceste ţări nu este lipsit de probleme. În Estonia, partidul de extremă-dreapta EKRE s-a clasat pe locul al doilea la alegerile parlamentare de la începutul lunii martie, susţinând „protecţia” lucrătorilor estonieni, în special împotriva afluxului de refugiaţi ucraineni.

Statele Unite, principalul contributor al ucrainenilor

165 de miliarde de euro. Aceasta este suma cumulată a ajutoarelor promise Ucrainei de către aliaţii săi, în principal ţările NATO şi ale Uniunii Europene, la 31 mai, la 15 luni de la invazia rusă, potrivit unui recensământ realizat de Institutul Kiel care s-a bazat pe anunţurile publice şi publicat joi.

Aceste sume includ ajutor financiar, umanitar şi militar.

Cea mai mare parte este furnizată de Statele Unite (70,70 miliarde), instituţiile UE (35,06 miliarde), Marea Britanie (10,74 miliarde), Germania (10,68 miliarde) şi Japonia (6,62 miliarde).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

29 Oct. 2026, 16:36
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
29 Oct. 2026, 16:36 // Actual //  Grîu Tatiana

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.