Regele criptomonedelor se prăbuşeşte: Bitcoin, la cel mai slab nivel înregistrat. Războiul a „muşcat” din piaţa cripto

Preţul unui Bitcoin a scăzut miercuri sub pragul de 30.000 de dolari pentru a doua oară săptămâna aceasta, după ce ultimele date au arătat că inflaţia din Statele Unite continuă să se situeze la maximul ultimilor 40 de ani, notează CNBC.

Criptomoneda a scăzut astăzi până la 29.026 dolari, cel mai slab nivel din decembrie 2020. La ora publicării ştirii, preţul unui Bitcoin oscila în jurul pragului de 30.000 de dolari. Prin raport cu maximul atins în toamna lui 2021, Bitcoin înregistrează un minus de 55%.
Între timp, Ethereum – a doua cea mai valoroasă monedă digitală – se deprecia cu 4,4% la 2.300 de dolari, conform datelor CoinDesk.

Criptomonedele şi contractele futures pe acţiuni americane au început să înregistreze pierderi după ce Biroul de Statistică a Muncii din SUA a anunţat că preţurile de consum din luna aprilie au urcat cu 8,8%, puţin peste aşteptările economiştilor chestionaţi de Dow Jones.

Cele mai recente date au speriat investitorii, determinându-i să renunţe la activele de risc, inclusiv la criptomonede. Monedele virtuale rămân strâns corelate de indicele S&P 500 şi, mai recent, de Nasdaq Composite, indicele giganţilor tech.

Analiştii sunt de părere că Bitcoin ar mai putea suferi pierderi dacă nu va reuşi să se menţină peste pragul de 30.000 de dolari. Săptămâna trecută, moneda depăşise pentru scurt timp 40.000 de dolari.

#cripto #piata #bitcoin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.