Regele criptomonedelor se prăbuşeşte: Bitcoin, la cel mai slab nivel înregistrat. Războiul a „muşcat” din piaţa cripto

Preţul unui Bitcoin a scăzut miercuri sub pragul de 30.000 de dolari pentru a doua oară săptămâna aceasta, după ce ultimele date au arătat că inflaţia din Statele Unite continuă să se situeze la maximul ultimilor 40 de ani, notează CNBC.

Criptomoneda a scăzut astăzi până la 29.026 dolari, cel mai slab nivel din decembrie 2020. La ora publicării ştirii, preţul unui Bitcoin oscila în jurul pragului de 30.000 de dolari. Prin raport cu maximul atins în toamna lui 2021, Bitcoin înregistrează un minus de 55%.
Între timp, Ethereum – a doua cea mai valoroasă monedă digitală – se deprecia cu 4,4% la 2.300 de dolari, conform datelor CoinDesk.

Criptomonedele şi contractele futures pe acţiuni americane au început să înregistreze pierderi după ce Biroul de Statistică a Muncii din SUA a anunţat că preţurile de consum din luna aprilie au urcat cu 8,8%, puţin peste aşteptările economiştilor chestionaţi de Dow Jones.

Cele mai recente date au speriat investitorii, determinându-i să renunţe la activele de risc, inclusiv la criptomonede. Monedele virtuale rămân strâns corelate de indicele S&P 500 şi, mai recent, de Nasdaq Composite, indicele giganţilor tech.

Analiştii sunt de părere că Bitcoin ar mai putea suferi pierderi dacă nu va reuşi să se menţină peste pragul de 30.000 de dolari. Săptămâna trecută, moneda depăşise pentru scurt timp 40.000 de dolari.

#cripto #piata #bitcoin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Grupul elvețian Gunvor și-a retras oferta pentru achiziția activelor internaționale ale Lukoil, inclusiv a celor din România și Republica Moldova, după ce Departamentul Trezoreriei SUA a catalogat compania drept „păpușa Kremlinului” și a refuzat să aprobe tranzacția.

Decizia vine la doar o săptămână după ce Lukoil acceptase propunerea de vânzare către Gunvor, care intenționa să preia întregul portofoliu internațional al gigantului rus – un pachet estimat la 22 miliarde de dolari, ce includea rafinăria Petrotel Ploiești (cu o capacitate anuală de 2,5 milioane tone de țiței), o rețea de peste 320 de benzinării în România, active din Bulgaria, Olanda și Republica Moldova, precum și participații în proiecte petroliere și de gaze din Orientul Mijlociu.

„Președintele Donald Trump a fost clar că războiul trebuie să se încheie imediat. Atât timp cât Putin continuă aceste crime fără sens, păpușa Kremlinului, Gunvor, nu va primi niciodată licența de a opera și a profita”, a transmis Trezoreria SUA într-un mesaj publicat pe platforma X.

Tranzacția, care trebuia să fie validată de Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) până la 21 noiembrie, a fost practic blocată de Washington, fără această licență nicio bancă occidentală neputând procesa plățile.

Gunvor a reacționat ferm, calificând declarația autorităților americane drept „fundamental eronată și falsă”. „Grupul nostru a fost mereu transparent în privința proprietarilor și activităților sale. De peste un deceniu, ne-am distanțat activ de Rusia, am vândut toate activele de acolo și am condamnat public războiul din Ucraina”, a declarat purtătorul de cuvânt al companiei, Seth Pietras, pentru Politico.

Compania susține că a fost „deturnată de la intențiile sale reale” și că retragerea ofertei are ca scop „clarificarea unei neînțelegeri”, nu o confirmare a vreunei legături cu Kremlinul.

Potrivit Financial Times, mulți analiști se îndoiau că Gunvor ar fi putut finaliza achiziția, având în vedere gradul de îndatorare și capitalul propriu limitat al grupului.

Gunvor are, însă, un trecut strâns legat de Rusia: compania a fost fondată în anul 2000 de miliardarul suedez Torbjörn Törnqvist și oligarhul rus Ghenadi Timcenko, un apropiat al președintelui Vladimir Putin, sancționat de Statele Unite încă din 2014. Deși Timcenko și-a vândut participația de 43,6% în Gunvor chiar înainte de impunerea sancțiunilor, Washingtonul a continuat să considere compania „suspectă de legături cu Kremlinul”.

În prezent, Lukoil, una dintre cele mai mari companii petroliere private din Rusia, este presată să-și vândă rapid afacerile din afara Federației Ruse, pentru a evita blocarea totală a operațiunilor. Printre acestea se numără și rețeaua Lukoil Moldova, principalul furnizor de kerosen al Aeroportului Internațional Chișinău, care trebuie să-și cedeze activele până la 21 noiembrie, conform deciziei autorităților de la Chișinău.