Regele criptomonedelor se prăbuşeşte: Bitcoin, la cel mai slab nivel înregistrat. Războiul a „muşcat” din piaţa cripto

Preţul unui Bitcoin a scăzut miercuri sub pragul de 30.000 de dolari pentru a doua oară săptămâna aceasta, după ce ultimele date au arătat că inflaţia din Statele Unite continuă să se situeze la maximul ultimilor 40 de ani, notează CNBC.

Criptomoneda a scăzut astăzi până la 29.026 dolari, cel mai slab nivel din decembrie 2020. La ora publicării ştirii, preţul unui Bitcoin oscila în jurul pragului de 30.000 de dolari. Prin raport cu maximul atins în toamna lui 2021, Bitcoin înregistrează un minus de 55%.
Între timp, Ethereum – a doua cea mai valoroasă monedă digitală – se deprecia cu 4,4% la 2.300 de dolari, conform datelor CoinDesk.

Criptomonedele şi contractele futures pe acţiuni americane au început să înregistreze pierderi după ce Biroul de Statistică a Muncii din SUA a anunţat că preţurile de consum din luna aprilie au urcat cu 8,8%, puţin peste aşteptările economiştilor chestionaţi de Dow Jones.

Cele mai recente date au speriat investitorii, determinându-i să renunţe la activele de risc, inclusiv la criptomonede. Monedele virtuale rămân strâns corelate de indicele S&P 500 şi, mai recent, de Nasdaq Composite, indicele giganţilor tech.

Analiştii sunt de părere că Bitcoin ar mai putea suferi pierderi dacă nu va reuşi să se menţină peste pragul de 30.000 de dolari. Săptămâna trecută, moneda depăşise pentru scurt timp 40.000 de dolari.

#cripto #piata #bitcoin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Administrația Națională a Drumurilor (AND) vine cu explicații oficiale după ce, odată cu sezonul rece, pe mai multe sectoare de drum național au reapărut clasicele „cratere” rutiere, cunoscute popular drept gropi.

Potrivit instituției, degradările carosabilului, gropi, fisuri și tasări locale, sunt rezultatul unui fenomen cât se poate de… meteorologic. AND susține că ciclurile repetate de îngheț–dezgheț, combinate cu ploi abundente și variații de temperatură, au pus asfaltul la grea încercare.

Explicația tehnică este următoarea: apa pătrunde în crăpături, îngheață, își mărește volumul și împinge asfaltul din interior. La dezgheț, structura slăbită cedează, iar sub greutatea traficului, mai ales cel greu, apar gropile. Pe scurt, iarna nu iartă… mai ales asfaltul îmbătrânit.

Instituția mai arată că fenomenul este favorizat de uzura îmbrăcămintei asfaltice și de infiltrarea apei în structura rutieră, în special pe sectoarele mai vechi.

Între timp, AND dă asigurări că situația este sub control și enumeră măsurile aflate în desfășurare: monitorizarea permanentă a rețelei rutiere, intervenții operative cu asfalt rece, prioritizarea zonelor cu risc și planificarea unor reparații mai ample „imediat ce vremea va permite”.

Până atunci însă, șoferii sunt invitați, neoficial, să circule cu atenție sporită și, eventual, cu suspensia pregătită pentru sezonul gropilor.