Regele criptomonedelor se prăbuşeşte: Bitcoin, la cel mai slab nivel înregistrat. Războiul a „muşcat” din piaţa cripto

Preţul unui Bitcoin a scăzut miercuri sub pragul de 30.000 de dolari pentru a doua oară săptămâna aceasta, după ce ultimele date au arătat că inflaţia din Statele Unite continuă să se situeze la maximul ultimilor 40 de ani, notează CNBC.

Criptomoneda a scăzut astăzi până la 29.026 dolari, cel mai slab nivel din decembrie 2020. La ora publicării ştirii, preţul unui Bitcoin oscila în jurul pragului de 30.000 de dolari. Prin raport cu maximul atins în toamna lui 2021, Bitcoin înregistrează un minus de 55%.
Între timp, Ethereum – a doua cea mai valoroasă monedă digitală – se deprecia cu 4,4% la 2.300 de dolari, conform datelor CoinDesk.

Criptomonedele şi contractele futures pe acţiuni americane au început să înregistreze pierderi după ce Biroul de Statistică a Muncii din SUA a anunţat că preţurile de consum din luna aprilie au urcat cu 8,8%, puţin peste aşteptările economiştilor chestionaţi de Dow Jones.

Cele mai recente date au speriat investitorii, determinându-i să renunţe la activele de risc, inclusiv la criptomonede. Monedele virtuale rămân strâns corelate de indicele S&P 500 şi, mai recent, de Nasdaq Composite, indicele giganţilor tech.

Analiştii sunt de părere că Bitcoin ar mai putea suferi pierderi dacă nu va reuşi să se menţină peste pragul de 30.000 de dolari. Săptămâna trecută, moneda depăşise pentru scurt timp 40.000 de dolari.

#cripto #piata #bitcoin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Neprelungirea regimului de licențiere a importurilor de cereale și oleaginoase în anul 2026 nu a generat un val de importuri în Republica Moldova, contrar temerilor exprimate de o parte a fermierilor. Datele statistice analizate de economistul Iurie Rija arată că piața internă nu a fost inundată cu floarea-soarelui din exterior, iar volumele importate au rămas reduse și strict orientate către material semincer și utilizări speciale.

Odată cu introducerea licențierii, piața moldovenească a fost practic închisă pentru importurile de floarea-soarelui destinate procesării în ulei. În consecință, importurile realizate în ultimii ani au vizat aproape exclusiv semințe certificate, utilizate pentru însămânțare sau pentru sectoare de nișă, precum industria de cofetărie.

Statisticile confirmă caracterul restrâns al acestui flux. În anul 2024, Republica Moldova a importat 4.049 tone de semințe de floarea-soarelui, aproape integral ca material semincer, la un preț mediu foarte ridicat, de peste 168 lei per kilogram. În 2025, volumul a crescut ușor, până la 5.686 tone, însă destinația a rămas aceeași, iar prețul mediu s-a situat în jur de 128 lei/kg.

Important este faptul că neprelungirea licențierii în 2026 nu a schimbat radical situația. În luna ianuarie 2026 au fost importate doar 588 tone de semințe de floarea-soarelui, tot ca material semincer, la un preț mediu de 151,69 lei/kg — un volum considerat nesemnificativ din punct de vedere al impactului asupra pieței interne.

Structura importatorilor confirmă că nu este vorba despre operatori orientați spre procesare sau speculație. Piața este dominată de companii mari, specializate în comercializarea semințelor certificate și a inputurilor agricole, precum SYSTEM CAPITAL MANAGEMENT SRL, TRANSTEST SRL, VADALEX-AGRO SRL, BIOPROTECT SRL sau DIAZCHIM SRL. Aceste firme deservesc în principal fermierii, nu industria de procesare.

Și din punct de vedere geografic, importurile indică o orientare clară către parteneri regionali și europeni. România este principalul furnizor de semințe de floarea-soarelui pentru Republica Moldova, urmată de Turcia și Bulgaria, care și-au majorat livrările în 2025. Franța completează lista ca sursă tradițională de genetică agricolă și material semincer certificat, ceea ce confirmă că importurile vizează produse cu standarde tehnologice și fitosanitare ridicate.

Potrivit analizei, lipsa importurilor de floarea-soarelui pentru procesare are o explicație strict economică. În sezonul curent, prețul semințelor în Ucraina este similar cu cel din Republica Moldova, iar costurile suplimentare de transport, logistică și finanțare fac nerentabilă achiziția și livrarea acestora către fabricile moldovenești.

În concluzie, datele arată că temerile privind un aflux masiv de importuri după eliminarea licențierii nu s-au confirmat. Piața rămâne protejată de realitățile economice, iar importurile de floarea-soarelui continuă să fie limitate, scumpe și orientate aproape exclusiv către material semincer, fără a afecta procesatorii sau prețurile interne.