Regimul de la Tiraspol, pus cu botul pe labe! Kievul refuză orice tranzit de gaz rusesc, inclusiv prin rute alternative

Într-un interviu acordat pe 15 ianuarie presei de la Kiev, citat de europaliberă.org, ministrul ucrainean al Afacerilor Externe, Andrii Sibiha, a subliniat că tranzitul gazului rusesc, inclusiv prin rutele alternative ce traversează Ucraina, este „în general, inacceptabil”. Răspunzând unei întrebări din partea publicației Evropeiskaia Pravda, Sibiha a menționat că, deși există speculații privind posibilitatea reluării livrărilor de gaz către Tiraspol prin conducta transbalcanică, acest subiect rămâne în discuție, iar poziția Ucrainei este fermă.

„Deocamdată, discutăm despre posibilitatea ajutorului pentru regiunea transnistreană prin acțiuni comune între Ucraina și Uniunea Europeană. Aceasta este pe ordinea de zi”, a explicat șeful diplomației ucrainene. În prezent, autoritățile de la Kiev și Uniunea Europeană sunt concentrate pe găsirea unor soluții care să reducă dependența de gazul rusesc.

Liderul separtist, Vadim Karsnoselski a declarat ieri că în urma discuțiilor de la Minsiterul Energiei de la Moscova, în perioada următoare, vor fi reluate livrările de gaz în regiune stângă a Nistrului sub formă de ajutor umanitar.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#transnitria #gaz #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.