Repetenții punctualității pe Aeroportul Chișinău: HiSky și Wizz Air conduc clasamentul

Compania aeriană HiSky s-a clasat pe primul loc în topul întârzierilor la aterizare, cu peste 50% dintre zboruri operate cu întârziere, în timp ce Wizz Air a înregistrat cea mai slabă punctualitate la decolare, cu 70% dintre zboruri întârziate. Datele provin dintr-o analiză realizată de IPRE pentru perioada ianuarie-decembrie 2024.

Printre companiile aeriene cu o punctualitate scăzută la decolare se numără și Pegasus, Turkish Airlines, LOT și Austrian Airlines, unde ponderea zborurilor operate cu întârziere a variat între 50% și 60%.

În perioada analizată, au fost monitorizate aproximativ 15.000 de zboruri operate pe Aeroportul Internațional Chișinău. Performanțele arată că:

65,3% dintre zboruri au aterizat la timp.
58,4% dintre zboruri au decolat la timp.

Cea mai bună performanță s-a înregistrat în luna martie, când aproape 78% dintre zboruri au fost punctuale, atât la aterizare, cât și la decolare. În schimb, luna iulie a adus cele mai multe întârzieri, cu doar 45,8% dintre zboruri aterizând la timp și 38,5% decolând punctual.

Destinațiile cele mai populare în 2024 au fost Istanbul (12,7%), Antalya (12,0%), București (8,4%), Londra (7,0%), Varșovia (5,3%), Sharm El-Sheikh (5,2%), Tel Aviv (4,4%) și Viena (4,0%).

În ceea ce privește operatorii aerieni:

Fly One a realizat 31% dintre zborurile de pe Aeroportul Internațional Chișinău.
HiSky a efectuat 20% dintre zboruri.
Turkish Airlines (10%), Wizz Air (7%) și TAROM (6%) completează topul.

Wizz Air a înregistrat o creștere semnificativă a zborurilor operate în luna decembrie 2024, ajungând la o cotă de 17%, ceea ce indică o competiție intensificată pentru anul 2025.

La aterizare, cele mai punctuale companii au fost:

Turkish Airlines (78,9%),
TAROM (76,7%),
LOT Polish Airlines (74,5%).

La decolare, topul punctualității a fost dominat de:

TAROM (69,2%),
HiSky (63,6%),
Fly One (62,5%).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#intizieri #curse #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Centrală Europeană (BCE) a anunțat joi o reducere a dobânzii de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, după ce inflația în zona euro a coborât sub obiectivul oficial de 2%. Rata dobânzii la depozite a fost redusă la 2%, de la maximul de 4% atins în 2023.

Decizia vine într-un moment critic pentru economia zonei euro, afectată de creșterea tensiunilor geopolitice, încetinirea creșterii economice și incertitudinile provocate de politicile tarifare agresive ale președintelui american Donald Trump.

Conform datelor publicate recent, inflația în zona euro a ajuns în luna mai la 1,9%, sub ținta BCE și sub așteptările analiștilor. Totuși, ritmul de creștere economică rămâne modest, cu un avans de doar 0,3% în primul trimestru din 2025, ceea ce limitează optimismul privind relansarea economică.

Potrivit comunicatului BCE, decizia de reducere a dobânzilor se bazează pe o reevaluare a perspectivelor inflaționiste, a dinamicii inflației de bază și a eficienței transmiterii politicii monetare.

Un factor de risc major identificat de economiști este politica tarifară promovată de Donald Trump, care amenință să afecteze în mod direct sectoare-cheie ale economiei europene, precum industria siderurgică și cea auto. Tarifele suplimentare anunțate de SUA ar putea afecta competitivitatea exportatorilor europeni și ar adăuga un nou strat de incertitudine economică.

Deși în prezent Uniunea Europeană nu a luat măsuri retaliatorii, liderii blocului au transmis că sunt gata să răspundă, dacă politica tarifară a Washingtonului va continua să escaladeze. În plus, există preocupări privind impactul major al creșterii cheltuielilor pentru apărare asupra bugetelor publice și echilibrelor economice în interiorul zonei euro.

Reducerea dobânzilor marchează începutul unui posibil ciclu de relaxare monetară, însă BCE păstrează un ton precaut, având în vedere fragilitatea economică și volatilitatea geopolitică. Analiștii consideră că ritmul viitor al reducerilor de dobândă va depinde de evoluția inflației, a politicilor comerciale globale și a riscurilor de securitate în Europa.