Republica Moldova concurează cu Honduras și Bangladesh la sărăcia extremă

Sărăcia extremă se definește după standardele Băncii Mondiale ca fiind traiul cu cel mult 2,15 dolari pe zi per persoană, potrivit statista.

Locul în care cea mai mare parte a oamenilor continuă să trăiască în sărăcie extremă este Africa Subsahariană. Începând cu anul 2019 – ultimul an din care sunt disponibile informații conform Băncii Mondiale, peste o treime din oamenii din regiune trăiau sub limita internațională a sărăciei.

Unele dintre țările cel mai afectate de sărăcie extremă au fost Madagascar, Malawi, Republica Democrată Congo și Sudanul de Sud.

Câteva țări din America și Asia au, de asemenea, o pondere ridicată de oameni care trăiesc sub limita sărăciei – de exemplu Honduras, Bangladesh și India, unde sărăcia extremă afecta între 10% și 13,5% dintre oameni, conform celor mai recente date disponibile.

În Haiti, acest număr era chiar mai mare, ajungând la 29,2% când datele au fost publicate pentru ultima dată în 2012.

În Orientul Mijlociu și Africa de Nord, precum și în Asia de Sud, ponderea populației în sărăcie extremă scăzuse sub 10% înaintea pandemiei.

În America Latină și Caraibe acest procent era și mai mic, de 4,7%, conform datelor disponibile până în 2021.

Sărăcia în UE

În anul 2022, 95,3 milioane de persoane din UE (22% din populație) erau expuse riscului sărăciei sau excluziunii sociale, adică trăiau în gospodării care se confruntă cu cel puțin unul dintre cele trei riscuri ale sărăciei și ale excluziunii: venitul extrem de mic sau inexistent, privarea severă de bunuri materiale și sociale și/sau trăiau într-o gospodărie în care adulții lucrează pe parcursul unui an sub 20% din potențialul lor sau din timpul disponibil.

Conform datelor Eurostat, această cifră a rămas relativ stabilă în comparație cu anul precedent (95,4 milioane în 2021, adică 22% din populație).

Procentul de persoane expuse riscului sărăciei sau excluziunii sociale variază semnificativ de la o țară la alta în cadrul UE. Cele mai mari valori au fost raportate în România (34%), Bulgaria (32%), Grecia și Spania (ambele cu 26%).

La polul opus, cele mai scăzute procente au fost înregistrate în Republica Cehă (12%), Slovenia (13%) și Polonia (16%).

Deși statista nu publică și datele cu privire la sărăcia din Republica Moldova, datele Băncii Mondiale relevă că în prezent, peste ¼ din populația țării trăiește sub pragul sărăciei, iar Republica Moldova are una dintre cele mai înalte rate ale sărăciei printre statele europene. Rata sărăciei extreme a constituit 10,8%.

Un studiu al „GfK Purchasing Power Europe 2021” arată că moldovenii înregistrează cel mai mic venit pe cap de locuitor de 1 892 de euro pe cap de locuitor, ceea ce reprezintă mai puțin de 13% din media europeană.

Un milion de moldoveni alungați de sărăcie

Sărăcia care macină Republica Moldova a alungat în străinătate circa un milion de moldoveni. Deși obținerea veniturilor mai mari a rămas principalul factor ce determină plecarea moldovenilor peste hotare, în ultimul timp crește ponderea altor motive care favorizează emigrarea, cum ar fi: obținerea unei educații mai bune (în special, a studiilor universitare sau postuniversitare) sau beneficierea de o infrastructură socială mai calitativă. Deși nu există cifre exacte, se estimează că numărul emigranților moldoveni ar putea constitui un milion de persoane.

Actualul model de creștere economică se bazează pe consumul gospodăriilor, iar remiterile constituie o sursă importantă de finanțare a acestui consum. După câștigurile din exporturile de bunuri și servicii, influxul de remiteri au devenit a doua sursă importantă de venituri pentru economia națională și reprezintă un factor important ce determină dinamica economică a țării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#lume #saracie #Europa #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.