Republica Moldova – hub petrolier! În două luni ale anului reexporturile de carburanți au explodat

În ianuarie-februarie 2023, comparativ cu perioada corespunzătoare din anul 2022 s-au majorat exporturile de petrol, produse petroliere și produse înrudite (de 73,7 ori, datorită creșterii livrărilor (reexporturilor) în Ucraina, de 723,6 ori), arată datele Biroului Național de Statistică.

Suma totală a reexporturilor de carburanți a fost de 83 milioane de dolari cu o pondere de 12% din totalul exporturilor de mărfuri și produse în sumă de 687,5 milioane de dolari.

Exporturile de mărfuri destinate țărilor Uniunii Europene, în ianuarie-februarie 2023, au totalizat 429,3 milioane dolari SUA (cu 3,5% mai mult, comparativ cu perioada corespunzătoare din anul 2022), deținând o pondere de 62,4% în total exporturi, în creștere cu 0,2 puncte procentuale față de ianuarie-februarie 2022.

Exporturile de mărfuri destinate țărilor CSI, în ianuarie-februarie 2023, au avut o valoare de 170,5 milioane dolari SUA (cu 92,0 milioane dolari SUA sau de 2,2 ori mai mult, în raport cu perioada similară din anul 2022), care echivalează cu o cotă de 24,8% în total exporturi, în creștere cu 13,0 puncte procentuale, comparativ cu ianuarie-februarie 2022. Această majorare a fost generată, în temei, de sporirea exporturilor de mărfuri în Ucraina (cu 94,2 milioane dolari SUA sau de 7,1 ori mai mult, față de ianuarie-februarie 2022), depășind, astfel, cu 2,0 milioane dolari SUA creșterea exporturilor pe total țările CSI.

Decalajul considerabil dintre exporturile și importurile de mărfuri a determinat acumularea în ianuarie-februarie 2023 a unui deficit al balanței comerciale în valoare de 798,3 milioane dolari SUA, sau cu 174,3 milioane dolari SUA (+27,9%) mai mult, comparativ cu cel înregistrat în aceeași perioadă din anul 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#reexporturi #exporturi #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dreptul la pensie în Republica Moldova este acordat exclusiv pe baza principiului contributivității, indiferent de regiunea în care locuiește persoana, a declarat directorul general a Casei Naționale de Asigurări Sociale, Elena Țîbîrnă, în cadrul unei emisiuni la Moldova 1.

Șefa CNAS a declarat că, în prezent, aproximativ 1.166 de persoane din stânga Nistrului beneficiază de pensii pentru limită de vârstă achitate de Republica Moldova, pe baza contribuțiilor plătite anterior în bugetul asigurărilor sociale.

„Ai achitat contribuții, ai primit pensia. Principiul este același indiferent unde trăiește persoana în nord, sud, stânga sau dreapta Nistrului”, a declarat Elena Țîbîrnă.

Potrivit acesteia, numărul persoanelor din regiunea transnistreană care au atins vârsta de pensionare este însă mult mai mare. Datele din Registrul de Stat al Populației arată că în stânga Nistrului există aproximativ 35.000 de bărbați cu vârsta de peste 63 de ani și circa 53.600 de femei care au atins sau vor atinge în curând vârsta de pensionare.

Șefa CNAS a precizat însă că simpla atingere a vârstei de pensionare nu garantează dreptul la pensie. Persoanele care nu au contribuit la sistemul public de asigurări sociale din Republica Moldova nu pot beneficia de aceste prestații.

Aceleași reguli se aplică și indemnizațiilor sociale. Indemnizația unică la naștere și cea lunară de 1.000 de lei pentru copii sunt acordate și mamelor din stânga Nistrului, dacă acestea își înregistrează copiii în registrele oficiale ale Republicii Moldova. În schimb, indemnizațiile de maternitate sau cele pentru îngrijirea copilului până la 3 ani sunt acordate doar persoanelor care au contribuit la sistemul de asigurări sociale.

Elena Țîbîrnă a comentat și situația titularilor de patentă care activează în piețele din Republica Moldova. Potrivit acesteia, pensionarii și persoanele cu dizabilități care beneficiază deja de pensii nu sunt obligați să achite contribuții sociale suplimentare în baza patentei.

Întrebată despre impactul unei eventuale reintegrări a țării asupra sistemului public de pensii, directoarea CNAS a recunoscut că presiunea asupra sistemului social ar putea deveni foarte mare, în condițiile în care zeci de mii de persoane din regiunea transnistreană ar putea solicita diverse prestații sociale și pensii.