Republica Moldova, în cărțile UE la prima licitație pentru achiziții comune de gaze

Comisia Europeană a lansat prima licitație internațională pentru cumpărarea de gaze naturale prin intermediul mecanismului de achiziții comune al Uniunii Europene, vizând un volum total de 11,6 miliarde de metri cubi de gaz.

Aproximativ 107 companii s-au înscris până acum pentru a participa la achizițiile comune de gaze prin intermediul mecanismului AggregateEU, introdus pentru a limita creșterea costurilor cu energia în urma întreruperii livrărilor din Rusia.

Pentru prima licitație lansată astăzi, au depus cereri 77 de companii europene, pentru un volum total de aproximativ 11,6 miliarde de metri cubi de gaz.

Cererea de GNL reprezintă aproximativ 2,8 miliarde de metri cubi, în timp ce aproape 9,6 miliarde de metri cubi sunt solicitați pentru livrarea prin conducte, potrivit Comisiei.

Prima rundă de licitație este deschisă până la 15 mai și acoperă livrările de gaze din iunie 2023 până în mai 2024.

Statele UE s-au angajat, anul trecut, să participe la agregarea cererii pentru cel puțin 15% din obiectivele lor naționale de stocare a gazelor, reprezentând aproximativ 13,5 miliarde de metri cubi de gaze pe an.

Obiectivele privind stocarea gazelor și achizițiile în comun de gaze au fost convenite în 2022, ca măsuri de urgență “în replică la folosirea de către Rusia a energiei pe post de armă și la creșterea fără precedent a prețurilor la energie de la invadarea Ucrainei de către Rusia”, potrivit Comisiei.

Scopul este de a reduce volatilitatea prețurilor, de a asigura o aprovizionare sigură și previzibilă cu energie și de a valorifica ponderea colectivă de piață a Europei.

AggregateEU este mecanismul UE care permite agregarea cererii de gaze și achizițiile în comun. Acesta a fost instituit ca o componentă centrală a Platformei energetice a UE, pentru a sprijini eforturile blocului de a nu mai folosi gazele rusești prin înlocuirea acestora cu alternative mai fiabile.

Platforma este accesibilă întreprinderilor din țările UE și părților contractante la Comunitatea Energiei. Ucraina, Republica Moldova și Serbia și-au exprimat interesul de a participa.

Odată ce mecanismul AggregateEU va corela cererea europeană colectivă cu ofertele furnizorilor internaționali de gaze, întreprinderile participante vor iniția negocieri cu furnizorii cu privire la condițiile contractuale pentru achiziționarea și livrarea gazelor. Comisia Europeană nu va juca niciun rol în cadrul negocierilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz modova #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Sancțiunile impuse de Statele Unite împotriva oligarhilor ruși au creat haos juridic și financiar în Liechtenstein, unde până la 800 de trusturi offshore – vehicule folosite pentru gestionarea activelor bogaților lumii – au rămas fără directori și se află în imposibilitatea de a funcționa, scrie Financial Times.

Totul a pornit după ce Washingtonul a sancționat mai multe persoane și entități din Liechtenstein pentru colaborarea cu ruși vizați de sancțiuni. În replică, autoritatea de reglementare financiară din Liechtenstein (FMA) a recomandat ruperea tuturor legăturilor cu cetățeni ruși sau entități considerate „cu risc”, chiar dacă acestea nu figurează direct pe listele de sancțiuni.

Astfel, sute de trusturi au intrat într-un blocaj total: fără administratori, nu pot gestiona bunurile de miliarde de dolari înregistrate pe numele lor – inclusiv iahturi, proprietăți imobiliare și avioane private. Autoritățile locale au recunoscut că cel puțin 475 de trusturi au rămas oficial fără directori, iar până la 350 dintre acestea sunt în proces de a primi administratori noi prin intermediul Ministerului Justiției.

Unii dintre cei afectați nici măcar nu sunt cetățeni ruși sancționați, ci persoane cu legături indirecte cu Rusia, stabilite în Franța, Italia sau Dubai. „Sunt trusturi care conțin active de miliarde și nu există nicio soluție clară. Este un fenomen fără precedent”, a declarat un avocat local.

În prezent, autoritățile caută administratori temporari pentru 85 de trusturi în vederea lichidării lor, însă procesul se dovedește anevoios. Alte 40 de structuri vor fi dizolvate definitiv. Estimările variază între active de câteva milioane de dolari și portofolii uriașe care pot depăși zeci de miliarde de dolari.

Printre cei vizați de sancțiunile directe ale SUA se numără oligarhii ruși Ghenadi Timcenko, apropiat al lui Vladimir Putin și fondator al Volga Group, dar și Vladimir Potanin, președintele holdingului „Interros”, care controlează participații în Norilsk Nickel, Rosbank și alte entități majore.

Statele Unite au avertizat că orice entitate financiară europeană care colaborează cu persoane sancționate riscă să intre sub incidența sancțiunilor secundare, un mesaj care a paralizat complet rețeaua discretă a trusturilor din Liechtenstein – până nu demult unul dintre cele mai sigure refugii fiscale din Europa.