Republica Moldova pe cale să devină grânarul Europei. A exportat cereale în sumă de 133 mil. USD

Republica Moldova a exportat cereale în sumă de 133 mil. cu o pondere de 20% în totalul exporturilor de 667 mil. USD. Livrările de cereale s-au majorat de 5,8 ori în primele două luni ale anului 2023 fașă de perioada similară a anului precedent, relevă datele Biroului Național de Statistică.

Exporturile mai mari de cereale se datorează recoltei bogate de anul trecut. Astfel, Productivitatea medie per hectar de pe suprafața deja recoltată este de 4,5 tone de grâu, ceea ce e un record pentru Republica Moldova.

Republica Moldova a beneficiat și de o conjunctură internațională favorabilă și a unui preț bun pentru cerealele produse în regiunea Mării Negre. Astfel, după ce cei mai mari exportatori, Canada și Statele Unite, au fost lovite de valuri de arșiță, care au compromis parțial recoltele acestor țări, iar Europa de vest a fost lovită de intemperii, care au provocat pierderi, și în Rusia situația nu a fost chiar de bună.

În regiune, România este cel mai mare exportator de grâu din Europa. Livrările de grâu moale din Uniunea Europeană în sezonul 2021/22, care au început la 1 iulie anul trecut, au ajuns la 16,92 milioane de tone.

În rândul statelor membre din UE, Franţa a exportat până acum 4,97 milioane de tone de grâu, urmată de România, cu 4,64 milioane de tone, şi Germania, cu 1,98 milioane de tone. Algeria a fost principala destinaţie pentru grâul din UE, cu 2,58 milioane de tone livrate până acum, în timp ce China şi Egiptul sunt la egalitate, cu 1,64 milioane de tone fiecare.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#grau #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.

#dezastru #educatie #elevi