Republica Moldova, principala țară pentru tranzitul cerealelor ucrainene către Occident

Ucraina caută în continuare modalități de a-și exporta cerealele după blocajul impus de Rusia pe Marea Neagră. Nezavisimaia Gazeta scrie că Republica Moldova a devenit principala țară pentru tranzitul cerealelor ucrainene către Occident. Când portul ucrainean Reni, de la Dunăre, a fost scos din funcțiune după bombardamentele Forțelor Aerospațiale ale Federației Ruse, micul port moldovenesc Giurgiulești, de la gura aceluiași fluviu, s-a dovedit a fi foarte util”, scrie cotidianul rus.

Problema o reprezintă însă cozile mari de camioane de la punctele de control din sudul Republicii Moldova, lângă Giurgiulești, deoarece exportatorii ucraineni preferă să-şi livreze marfa prin Portul International Liber Giurgiuleşti sau vama Giurgiuleşti-Galaţi pentru a ajunge prin România pe pieţele europene, mai remarcă Nezavisimaia Gazeta.

Între timp, vicepremierul, ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare Vladimir Bolea a scris pe Facebook: „Am convenit asupra deschiderii unor căi suplimentare de control și sincronizare a acțiunilor cu partea română. Potrivit vămii, la ieșirea din Republica Moldova, în ultimele 24 de ore, prin punctul de control Giurgiulești au trecut circa 190 de camioane, dintre care circa 70% erau cu cereale.”

În Moldova, recolta de grâu din acest an va fi de 1,2 milioane de tone, de două ori mai mult decât anul trecut. Iar nevoile interne ale țării sunt în limita a 400 de mii de tone, dar, potrivit fermierilor, din cauza prețurilor scăzute la cereale – 2,9 lei kilogramul de grâu (1 leu moldovenesc – 0,056 dolari) și a dificultăților la exportul acesteia, zeci de mii de tone. de cereale din recolta de anul trecut.

Între timp, cerealele ucrainene nu numai că tranzitează prin Moldova, ci sunt furnizate și pieței moldovenești. Anterior, fermierii moldoveni au cerut guvernului să interzică importul de cereale ucrainene mai ieftine, deoarece acest lucru face ca propria lor recoltă să fie necompetitivă. Guvernul a refuzat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tranzit #Cereale #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Indicatorii monetari ai Republicii Moldova au continuat să avanseze în luna mai 2026, pe fondul creșterii depozitelor bancare și al extinderii creditării economiei, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM).

Astfel, baza monetară a ajuns la 84,17 miliarde de lei, în creștere cu 0,5% față de luna aprilie. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, avansul a fost de 7,2%, ceea ce înseamnă o majorare de peste 5,6 miliarde de lei.

Masa monetară în sens larg (M3), principalul indicator al lichidității din economie, a atins 198,2 miliarde de lei, înregistrând o creștere lunară de 1,4% și una anuală de 13,5%. Față de mai 2025, în economie circulă cu peste 23,5 miliarde de lei mai mulți bani.

Soldul depozitelor bancare a urcat la 145,67 miliarde de lei, cu 1,6% peste nivelul din aprilie și cu 13,2% mai mult comparativ cu anul precedent. Creșterea a fost susținută atât de depozitele în moneda națională, care au ajuns la 97,9 miliarde de lei, cât și de cele în valută, care au totalizat 47,8 miliarde de lei.

Datele BNM arată că depozitele la vedere în lei moldovenești reprezintă cea mai mare componentă a masei monetare, cu o pondere de 29,2%, urmate de banii aflați în circulație, care dețin 26,5% din total.

În același timp, soldul cererilor față de economie – indicator ce reflectă finanțarea acordată sectorului privat și altor participanți din economie – a crescut la 114,1 miliarde de lei, cu 1,9% față de luna precedentă și cu 24% comparativ cu mai 2025.

Creditele și alte cereri în moneda națională au însumat 87,27 miliarde de lei, în timp ce finanțările în valută au ajuns la echivalentul a 26,83 miliarde de lei. Exprimate în euro, cererile față de economie în valută au totalizat 1,334 miliarde euro, în creștere cu 2,2% față de aprilie.

Potrivit BNM, cele mai mari volume de credite sunt concentrate în sectorul companiilor private nefinanciare, care au contractat finanțări de aproape 56 miliarde de lei, echivalentul a aproape jumătate din totalul cererilor față de economie.