Bulgaria are probleme din cauza Rusiei în Marea Neagră. Industria petrolieră de la sudul Dunării este în pericol

Prezența militară a Rusiei în Marea Neagră provoacă probleme și Bulgariei. Ministrul bulgar al Apărării a declarat că ”nave de război rusești ne împiedică să căutăm gaz în Marea Neagră”.

Todor Tagarev a explicat că Rusia intră în zona economică exclusivă a Bulgariei motivând că desfășoară exerciții militare, dar deși aceste exerciții ar trebui să se desfășoare pentru o perioadă scurtă de timp – o săptămână sau 10 zile, în acest caz deja s-au prelungit la 20 de zile. Deocamdată exercițiile nu sunt o problemă pentru coridoarele de transport, dar ar fi o problemă dacă Sofia ar dori să trimită o echipă care să exploreze zăcămintele de gaze, a mai spus ministrul bulgar al apărării.

Lukoil rămâne fără portul Burgas

Luna trecută, partidele din coaliția de guvernământ din Bulgaria au propus încetarea unei concesiuni care controlează portul petrolier Burgas la Marea Neagră, prin care Lukoil aduce petrol rusesc prin cisterne pentru a fi procesat, scrie euractiv.com.

Portul Rosenets este singurul port petrolier specializat de pe coasta bulgară a Mării Negre și se află sub controlul deplin al companiei ruse din 2011, când primul guvern al lui Boiko Borissov a convenit asupra unui contract de concesiune pe 35 de ani cu Lukoil. Mai mult, singura rafinărie din Bulgaria, Neftochim Burgas, este deținută de Lukoil.

Dar partidele din spatele guvernului Continuăm schimbarea – Bulgaria Democrată și GERB au anunțat planuri de a pune capăt acesteia.

Co-liderul partidelor guvernamentale de coaliție, Kiril Petkov, a spus că toată infrastructura cheie ar trebui să fie controlată de statul bulgar, în special cele de la granițe.

De-a lungul anilor, multe personalități politice și analiști economici și-au exprimat îngrijorarea că Rusia a câștigat atât de mult control asupra portului, încât poate fi descrisă ca o enclavă rusească pe teritoriul bulgar.

Mai mult, anchetele jurnalistice au oferit dovada că Bulgaria nu controlează cantitățile de petrol rusesc importate, pierzând astfel venituri uriașe din punct de vedere fiscal.

„Acesta este un pas care va returna controlul statului asupra infrastructurii cheie și este un pas către acceptarea țării în Schengen”, afirmă coaliția guvernamentală.

Inițiativa de a pune capăt concesiunii portuare a fost criticată de președintele pro-rus Rumen Radev, care a reacționat denunțând „apetitul corporativ” din spatele inițiativei.

Cunoscut pentru poziția sa de susținere față de Kremlin, el a adăugat că propunerea este „încă o idee grăbită și greșită a liderilor politici”, adăugând că ar putea fi doar o mișcare de PR de criză.

„Sper că au făcut o evaluare a riscurilor a ceea ce se află în spatele portului, deoarece există o bază logistică mare care aparține Lukoil. Cum va funcționa portul cu această bază logistică, fără de care transportul petrolului la rafinărie este imposibil și, cel mai important, cum va afecta acest lucru prețurile carburanților”, a spus Radev.

După ce UE a impus Rusiei sancțiuni petroliere la sfârșitul anului trecut, guvernul interimar numit de Radev a adoptat o decizie specială prin care se confirmă continuarea contractului de concesiune cu compania rusă până în 2046.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#petrol #probleme #Bulgaria #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Pe fondul tensiunilor geopolitice şi al incertitudinilor economice, investitorii pariază tot mai mult pe aur în 2025. Preţul metalului preţios a urcat cu aproape 30% de la începutul anului pe piaţa spot, iar contractele futures ating acum circa 3.400 de dolari pe uncie (28 de grame), potrivit MarketWatch. Evoluţia este determinată de conflictul dintre Israel şi Iran, temerile privind noile tarife comerciale ale lui Donald Trump şi inflaţia relativ ridicată în Statele Unite.

Cererea pentru plasamente de siguranţă – unde se încadrează şi francul elveţian – a crescut pe fondul acestor incertitudini, iar estimările arată că trendul ascendent va continua, spune Mihai Căruntu, vicepreşedinte al Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România, citat de businessmgazin.ro.

„Aurul a crescut foarte mult anul acesta şi în ultimele 12 luni; s-a apreciat şi francul elveţian, alt activ de refugiu. Incertitudinea mai mare s-a văzut pe cotaţiile aurului, care a avut o decadă foarte bună, un randament anualizat de 8% în ultimii zece ani. Este foarte mult pentru că aurul a avut nişte decenii în care a stagnat”, explică el.

De la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, aurul s-a numărat printre cele mai performante active la nivel global. Politicile comerciale imprevizibile, în special noile taxe vamale, au amplificat temerile legate de un posibil război comercial, alimentând inflaţia, încetinind perspectivele economice şi determinând investitorii să caute refugiu în metalul preţios.

De altfel, indicele S&P 500 – de referinţă pentru Wall Street, cea mai mare piaţă de capital din lume – înregistrează o creştere de 2,8% în 2025, sub indicele paneuropean Stoxx 600, pe care l-a depăşit constant în ultimii ani. Până nu demult, S&P 500 se afla în teritoriu negativ anul acesta.

„Din anii 1920-1930 încoace, aurul n-a crescut, în medie, cu mai mult de 5%. Estimările sunt că va continua să crească pentru că este incertitudine mare. Dacă vorbim de tarifele lui Trump, ele ar pune în pericol creşterea economică, ar alimenta inflaţia şi deci ar influenţa profiturile corporate”, mai spune Mihai Căruntu.