Bulgaria are probleme din cauza Rusiei în Marea Neagră. Industria petrolieră de la sudul Dunării este în pericol

Prezența militară a Rusiei în Marea Neagră provoacă probleme și Bulgariei. Ministrul bulgar al Apărării a declarat că ”nave de război rusești ne împiedică să căutăm gaz în Marea Neagră”.

Todor Tagarev a explicat că Rusia intră în zona economică exclusivă a Bulgariei motivând că desfășoară exerciții militare, dar deși aceste exerciții ar trebui să se desfășoare pentru o perioadă scurtă de timp – o săptămână sau 10 zile, în acest caz deja s-au prelungit la 20 de zile. Deocamdată exercițiile nu sunt o problemă pentru coridoarele de transport, dar ar fi o problemă dacă Sofia ar dori să trimită o echipă care să exploreze zăcămintele de gaze, a mai spus ministrul bulgar al apărării.

Lukoil rămâne fără portul Burgas

Luna trecută, partidele din coaliția de guvernământ din Bulgaria au propus încetarea unei concesiuni care controlează portul petrolier Burgas la Marea Neagră, prin care Lukoil aduce petrol rusesc prin cisterne pentru a fi procesat, scrie euractiv.com.

Portul Rosenets este singurul port petrolier specializat de pe coasta bulgară a Mării Negre și se află sub controlul deplin al companiei ruse din 2011, când primul guvern al lui Boiko Borissov a convenit asupra unui contract de concesiune pe 35 de ani cu Lukoil. Mai mult, singura rafinărie din Bulgaria, Neftochim Burgas, este deținută de Lukoil.

Dar partidele din spatele guvernului Continuăm schimbarea – Bulgaria Democrată și GERB au anunțat planuri de a pune capăt acesteia.

Co-liderul partidelor guvernamentale de coaliție, Kiril Petkov, a spus că toată infrastructura cheie ar trebui să fie controlată de statul bulgar, în special cele de la granițe.

De-a lungul anilor, multe personalități politice și analiști economici și-au exprimat îngrijorarea că Rusia a câștigat atât de mult control asupra portului, încât poate fi descrisă ca o enclavă rusească pe teritoriul bulgar.

Mai mult, anchetele jurnalistice au oferit dovada că Bulgaria nu controlează cantitățile de petrol rusesc importate, pierzând astfel venituri uriașe din punct de vedere fiscal.

„Acesta este un pas care va returna controlul statului asupra infrastructurii cheie și este un pas către acceptarea țării în Schengen”, afirmă coaliția guvernamentală.

Inițiativa de a pune capăt concesiunii portuare a fost criticată de președintele pro-rus Rumen Radev, care a reacționat denunțând „apetitul corporativ” din spatele inițiativei.

Cunoscut pentru poziția sa de susținere față de Kremlin, el a adăugat că propunerea este „încă o idee grăbită și greșită a liderilor politici”, adăugând că ar putea fi doar o mișcare de PR de criză.

„Sper că au făcut o evaluare a riscurilor a ceea ce se află în spatele portului, deoarece există o bază logistică mare care aparține Lukoil. Cum va funcționa portul cu această bază logistică, fără de care transportul petrolului la rafinărie este imposibil și, cel mai important, cum va afecta acest lucru prețurile carburanților”, a spus Radev.

După ce UE a impus Rusiei sancțiuni petroliere la sfârșitul anului trecut, guvernul interimar numit de Radev a adoptat o decizie specială prin care se confirmă continuarea contractului de concesiune cu compania rusă până în 2046.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#petrol #probleme #Bulgaria #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kazahstanul intenționează să revină în acest an pe piața obligațiunilor denominate în yuani („panda bonds”) și vrea să atragă aproximativ 500 de milioane de dolari printr-o nouă emisiune programată pentru luna viitoare. Autoritățile de la Astana mizează pe costurile reduse de finanțare oferite în prezent de piața de capital din China.

Potrivit unor surse apropiate negocierilor, citate de Bloomberg, Ministerul Finanțelor din Kazahstan a început deja discuțiile cu băncile chineze pentru lansarea noii emisiuni, valoarea finală și condițiile tranzacției urmând să fie stabilite în funcție de evoluția pieței.

Ministerul Finanțelor de la Astana afirmă că emisiunea de obligațiuni în yuani face parte din strategia de diversificare a surselor de finanțare a deficitului bugetar.

„Piața de capital din China oferă condiții atractive pentru împrumuturi la dobânzi reduse. Yuanul demonstrează stabilitate în condițiile incertitudinii globale, ceea ce diminuează riscurile valutare pentru debitori”, se arată într-un comunicat al instituției.

Noua emisiune vine după succesul înregistrat în luna mai, când Kazahstanul a atras 3,4 miliarde de yuani (circa 500 de milioane de dolari) prin prima sa emisiune de obligațiuni „panda” cu maturitatea de trei ani. Cererea investitorilor a depășit de peste două ori oferta și permite statului să obțină unul dintre cele mai mici cupoane plătite de un emitent suveran cu rating BBB pe piața internă chineză.

Prin această strategie, autoritățile kazahe urmăresc să își reducă dependența de piețele financiare tradiționale și să consolideze relațiile economice cu Beijingul.

China a devenit între timp cel mai mare partener comercial al Kazahstanului și a depășit Rusia. Comerțul bilateral a atins niveluri record, susținut de exporturile de resurse energetice, metale și produse agricole, dar și de proiectele de infrastructură dezvoltate în cadrul inițiativei chineze „Belt and Road”. Totodată, Kazahstanul joacă un rol-cheie în transportul mărfurilor chineze către Europa prin Coridorul de Mijloc.

Pe lângă stat, și companiile kazahe s-au orientat către finanțarea în yuani. În ultimul an, instituții precum Banca de Dezvoltare a Kazahstanului și compania petrolieră KazMunayGas au emis obligațiuni pe piața offshore din Hong Kong, la dobânzi de 3,35%, respectiv 3,15%.

Kazahstanul beneficiază în prezent de rating investițional din partea celor trei mari agenții internaționale de evaluare financiară. Fitch Ratings îl plasează cu două trepte peste categoria speculativă, iar S&P Global Ratings confirmă calificativul BBB-/A-3, cu perspectivă pozitivă.