Miliardarii ruși au început să-și aducă activele în patrie

Rușii bogați care au intrat sub sancțiuni occidentale după izbucnirea războiului din Ucraina au început să-și transfere treptat activele înapoi acasă, temându-se de o posibilă naționalizare a afacerilor lor, au declarat doi miliardari ruși pentru Bloomberg, sub protecția anonimatului. Potrivit unuia dintre ei, sunt forțați să-și desfășoare afacerile numai în Rusia și încearcă să nu se gândească la posibilele riscuri ale confiscării bunurilor.

Un alt antreprenor care a fost sancționat și și-a returnat bunurile în patria sa a remarcat că acum el și familia sa își vor construi o nouă viață în Rusia.

Agenția clarifică faptul că Cipru și Elveția, după declanșarea invaziei ruse, au introdus o interdicție privind furnizarea de servicii pentru administrarea trusturilor de familie, ai căror fondatori sau beneficiari sunt cetățeni ruși. Alți ruși bogați caută să-și mute averea în „țări prietene” precum Emiratele Arabe Unite, dar cei mai mulți miliardari sancționați au optat să-și mute bunurile acasă.

Averea combinată a celor 26 de ruși de pe lista de miliardari Bloomberg este estimată la aproximativ 350 de miliarde de dolari. Vârsta medie a acestor oameni este de 63 de ani.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#active #miliardari #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), condusă de Mihai Daraban, a anunțat vineri sprijinul pentru inițiativa prim-ministrului Marcel Ciolacu de a relua construcția canalului navigabil Dunăre-București. Această legătură strategică între Capitală și Portul Constanța, precum și alte orașe europene de pe Dunăre, revine în actualitate, în contextul războiului din Ucraina.

Proiectul canalului București-Dunăre, început în 1986, a fost finalizat în proporție de 60% până în 1989. Nicolae Ceaușescu și-a dorit finalizarea rapidă a lucrărilor, mobilizând unități de construcție din întreaga țară, cu excepția Bucureștiului, unde forța de muncă era concentrată pe șantierul Casei Poporului.

După Revoluție, muncitorii au abandonat utilajele pe șantier și s-au întors acasă, lăsând în urmă echipamente importate recent din Cehoslovacia și URSS, multe dintre acestea fiind ulterior vândute la fier vechi. Inginerul Chiriac Avădanei, care a proiectat „Magistrala Albastră“, a exprimat frustrarea față de abandonarea canalului, subliniind că proiectul nu a fost doar un moft comunist, ci avea rădăcini istorice datând din vremea lui Alexandru Ioan Cuza, primul proiect fiind realizat în 1882.

Realizarea canalului București-Dunăre ar crea o rută de transport ecologică, mult mai puțin poluantă decât transportul feroviar sau rutier. De asemenea, ar permite irigarea a 150.000 de hectare de teren. Prin acest canal, Bucureștiul ar deveni un port la Dunăre, conectat direct cu orașe precum Belgrad, Budapesta, Bratislava, Viena, Frankfurt și Rotterdam.

Chiriac Avădanei estimează că finalizarea investiției ar necesita cinci ani de lucrări. CCIR susține că acest proiect ar aduce multiple avantaje economice și logistice, subliniind importanța lui strategică pentru dezvoltarea României și integrarea sa în rețelele de transport europene.