Mișcări pe piața aeriană! Un avion de lux a aterizat în compania unui prieten al lui Plahotniuc

10 Mai 2024, 10:41
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
10 Mai 2024, 10:41 // Actual //  bani.md

Grupul Fly One, afiliat lui Vladimir Cebotari (ministru al justiției în Guvernul Streleț și Filip, fost deputat și ex-vicepreședinte al PDM) și lui Mircea Maleca, a făcut o achiziție de lux recentă, cumpărând un avion Gulfstream G450 din clasa business. Potrivit MoldStreet, avionul a aparținut anterior unui oligarh rus, partener de afaceri cu fostul președinte rus Dmitri Medvedev. Avionul a fost prezentat presei din Armenia după ce a ajuns la Chișinău pe 2 mai și a zburat la Erevan câteva zile mai târziu.

Anunțul despre achiziția avionului a fost făcut de FlyOne Armenia în noiembrie 2023. La Erevan, avionul a fost prezentat presei de către Eduard Sukiasyan, președintele grupului Sil Kapital, care deține 20% din FlyOne Armenia SRL. Compania a menționat că acest avion va oferi servicii premium călătorilor de afaceri și turiștilor corporativi, având o rază de zbor de peste 8.000 km și putând găzdui până la 16 pasageri.

Avionul a fost înregistrat la București, România, deși a fost prezentat în Erevan. Această decizie a fost luată deoarece Armenia se află încă pe „lista neagră” a Uniunii Europene, ceea ce ar interzice intrarea aeronavelor cu înmatriculare armeană în spațiul aerian al UE. Publicația Hetq a constatat că România, membră a UE, permite înregistrarea acestor aeronave.

Avionul Gulfstream G450 aparținea anterior miliardarului rus Zakhar Smushkin, supranumit oligarhul celulozei. Smushkin a fost partener de afaceri cu fostul președinte rus, Dmitri Medvedev. Averea lui Smushkin este evaluată la 2,1 miliarde de dolari de către Forbes.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

24 Iun. 2026, 21:00
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Iun. 2026, 21:00 // Actual //  Ursu Victor

Economistul Veaceslav Ioniță susține că autoritățile trebuie să vorbească deschis despre situația finanțelor publice și să recunoască faptul că Republica Moldova a trăit „pe datorie” în ultimii șapte ani.

În cadrul emisiunii „Contrasens” de la publicația Ziua, Ioniță a criticat mesajele potrivit cărora noile politici fiscale ar reduce povara fiscală pentru cetățeni, calificând astfel de afirmații drept „propagandă ieftină”.

„Oameni buni, nu confundați economia cu propaganda ieftină. Guvernul trebuia să iasă în fața societății și să spună lucrurilor pe nume”, a declarat economistul.

Potrivit acestuia, din anul 2020 și până în prezent, statul a cheltuit cu aproximativ 100 de miliarde de lei mai mult decât a încasat, acumulând datorii semnificative pentru a acoperi cheltuielile publice.

„Noi am trăit ultimii șapte ani pe datorie. Am cheltuit cu 100 de miliarde de lei mai mult decât am câștigat. Asta veșnic nu poate fi”, a afirmat Ioniță.

Economistul a atras atenția și asupra costului tot mai mare al datoriei publice. Potrivit acestuia, doar pentru plata dobânzilor statul alocă anual peste șase miliarde de lei, sumă care depășește de trei ori fondul rutier.

„Plătim numai dobânzi acum, peste șase miliarde de lei. Cel mai mult plătim băncilor din Republica Moldova, peste patru miliarde de lei”, a precizat el.

În acest context, Ioniță consideră că deficitul bugetar planificat pentru anul curent, de aproximativ 21 de miliarde de lei, nu mai poate fi susținut pe termen lung și trebuie redus.

Economistul susține că autoritățile ar trebui să înceapă prin eficientizarea cheltuielilor publice, inclusiv prin eliminarea risipei din întreprinderile de stat și prin îmbunătățirea procedurilor de achiziții publice.

„Am putea optimiza în jur de patru miliarde de lei la capitolul cheltuieli. Dar dacă acest lucru nu este suficient, atunci Guvernul trebuie să spună sincer că majorează povara fiscală pentru a crește veniturile bugetare”, a declarat Ioniță.

El a subliniat că problema nu este existența impozitelor, ci modul în care acestea sunt colectate și utilizate. El compară politica fiscală cu administrarea unui pom fructifer, unde statul trebuie să găsească cea mai eficientă metodă de a colecta resurse fără a afecta dezvoltarea economică.