Rețeta foștilor de a scoate Moldova din criză! Gavrilița și Litvinenco și-au tras un ONG pentru a gasi soluții

Fostul premier Natalia Gavrilița împreună cu fostul ministru al Justiției, Sergiu Litvinenco și analistul Victor Ciobanu au înființat ONG-ul Parteneriate pentru noua economie, potrivit anunțului fostului premier.

„Trăim vremuri incredibil de dinamice, cu schimbări rapide în toate domeniile, inclusiv și în economia mondială. Războiul din Ucraina și creșterea prețurilor la energie și alimente au făcut situația economică tot mai dificilă în Moldova. În același timp, statutul de țară candidat pentru integrarea în UE și restructurarea economică regională și globală ne poate oferi oportunități noi, pe care doar trebuie să știm să le folosim. Anume din aceste considerente, împreună cu Victor Ciobanu și Sergiu Litvinenco, am fondat Parteneriate pentru Noua Economie, o organizație non-profit independentă, care va servi ca platformă pentru mobilizarea oamenilor și elaborarea soluțiilor pentru o economie moldovenească puternică și rezilientă, pregătită pentru provocările viitorului”, se arată în mesajul postat pe Facebook de Natalia Gavrilița.

În prezent, Natalua Gavrilița este membru în Consiliul de Supraveghere al BNM de unde ridică îndemnizație de aproape 100 de mii lunar.

Sergiu Litvinenco a fost ministru al Justiției în guvernul Gavrilița, care ulterior nu s-a mai regăsit în noua componență a guvernului Recean, care a fost învestit în data de 16 februarie 2023.

Victor Ciobanu este comentator politic și economic, editorialist, președinte al Institutului Național pentru Dezvoltare. Între anii 2009-2012 a fost expert și comentator economic la ziarul „Argumentî i faktî”, iar în perioada 2012-2016 – editorialist la „Ziarul Național”. Anterior a fost director general la SA „Telecom-Holding” și la Agenția pentru Investigații Aplicative „Media For Grup”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ONG #litvinenco #gavrilita

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se transformă treptat dintr-o țară în care domina consumul de ceai într-una în care cafeaua ocupă un loc tot mai important în viața cotidiană. Consumul anualizat de cafea boabe și măcinată a depășit, în primul trimestru al anului 2026, pragul de 200 de cești pentru fiecare persoană adultă, potrivit unei analize realizate de economistul Veaceslav Ioniță.

Economistul estimează că, până la sfârșitul anului, consumul ar putea trece de 210 cești per adult. Evoluția este spectaculoasă în comparație cu anii precedenți: în 2020 se consumau aproximativ 99 de cești, iar în 2015 – doar 41.

Astfel, consumul actual este de peste două ori mai mare decât acum cinci-șase ani și de aproape cinci ori mai ridicat decât în urmă cu un deceniu.

Diferența față de începutul anilor 2000 este și mai pronunțată. Potrivit estimărilor economistului, în anul 2000 consumul de cafea boabe și măcinată era echivalentul unei singure cești pe an pentru fiecare adult. Într-un sfert de secol, cafeaua a trecut astfel de la statutul unui produs marginal la unul consumat în mod obișnuit.

Creșterea continuă în pofida scumpirii puternice a cafelei importate. În anul 2024, prețul mediu de import era de aproximativ nouă dolari pentru un kilogram, iar în trimestrul al treilea din 2025 acesta ajunsese la 13,56 dolari. În anumite perioade, majorarea anuală s-a apropiat de 50%.

În primul trimestru din 2026, creșterea anuală a prețului de import a fost estimată la aproximativ 37%, unul dintre cele mai ridicate niveluri din ultimii 25 de ani.

„Prețul crește, dar moldovenii beau tot mai multă cafea”, constată Veaceslav Ioniță. În opinia sa, tendința arată că nu mai este vorba doar despre consumul unui produs alimentar, ci despre o schimbare de comportament și de cultură.

Cu toate acestea, Republica Moldova rămâne sub media mondială, estimată la aproximativ 290 de cești per adult anual. Dacă ritmul actual de creștere se va menține, țara noastră ar putea ajunge în câțiva ani la media globală. Distanța față de statele europene cu o cultură veche a cafelei rămâne însă mare, consumul depășind în unele dintre acestea 1.000 de cești anual.

Economistul explică ascensiunea cafelei prin influența diasporei, dezvoltarea sectorului HoReCa și răspândirea cafenelelor. Moldovenii care au locuit și au muncit în Italia, Portugalia, Franța sau Germania au adus acasă inclusiv obiceiurile de consum din aceste țări.

În același timp, cafeaua nu mai este băută doar dimineața, acasă. Aceasta este consumată la serviciu, în timpul întâlnirilor, în cafenele, la benzinării sau în drum spre muncă. La dezvoltarea pieței contribuie și răspândirea espressoarelor în gospodării, apariția cafenelelor specializate și dezvoltarea prăjitoriilor locale.

Ioniță precizează că analiza vizează doar cafeaua boabe și măcinată. Dacă ar fi luate în calcul și cafeaua solubilă, precum și preparatele pe bază de cafea, dimensiunea reală a consumului ar fi și mai mare.

„Moldova a descoperit cafeaua și se pare că nu mai vrea să renunțe la ea”, concluzionează economistul. Dacă tendința va continua, atingerea pragului de 300 de cești anual pentru fiecare adult nu mai pare un scenariu îndepărtat.