Revenco îi vrea acasă „la răcoare” pe fugarii Borsetka, Cavcaliuc și Platon. Interpol se face că plouă

Ministra de Interne, Ana Revenco susține că dosarele celor trei fugari Constantin Botnari, Gheorghe Cavcaliuc și Veaceslav Platon sunt examinate de Interpol pentru a fi arestați și extrădați în Republica Moldova.

Constantin Botnari a fost anunțat în căutare pentru localizare și arest. Este pentru arest sau extrădare urmează să fie precizat acest lucru. Dosarul acestuia nu este blocat și radiat din sistem. Este anunțat în căutare internațională”, a explicat Revenco.

În ceea ce privește dosarul lui Veaceslav Platon, ministra a spus că „din răspunsurile secretariatului Interpol, dosarul se examinează, de mai multe ori am revenit și am spus că suntem deschiși și suntem gata să oferim orice informație pentru analiza dosarului”.

În aceea ce privește Gheorghe Cavcaliuc, „dosarul a fost examinat și anunțat în căutare mai mult de o lună pentru localizare și reținere după care din motive neclare nouă . Interpolul își păstrează acest drept să reexamineze materiale. Dosarul a fost blocat, au fost făcute solicitările necesare și în continuare vom transmite toate informațiile necesare pentru a fi anunțat în căutare internațională”, a punctat Ana Revenco în cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la JurnalTV.

Oficial, Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), instituție creată pe timpul guvernării conduse de Vladimir Plahotniuc, a anunțat că Botnari este învinuit de complicitate la depășirea atribuțiilor de serviciu și instigarea la falsificarea actelor publice, fapte comise în iunie 2019.

Platon este învinuit în mai multe dosare, inclusiv în dosarul fraudei bancare

Gheorghe Cavcaliuc, învinuit de fabricarea unor dosare penale pentru presupuse infracțiuni de viol și transportare ilegală a unor cartușe în Ucraina.

Toți cei trei fugari se află în Marea Britanie.

#Revenco #dosar #interpol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.