Revoluţia electrică: Toyota va vinde 1,5 milioane de vehicule electrice până în 2026 şi va lansa 10 modele noi

17 Apr. 2023, 07:39
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
17 Apr. 2023, 07:39 // Actual //  bani.md

Noul director executiv al Toyota Motor Corp. Koji Sato a dezvăluit, în timpul primei sale conferinţe de presă, începuturile unui plan mult aşteptat de electrificare a gamei de vehicule a constructorului auto, dar nu a schiţat paşi concreţi cu privire la modul exact în care compania se va alinia rivalilor săi din străinătate în materie de vehicule electrice, conform Bloomberg.

Constructorul auto japonez, care se descrie adesea ca o companie de mobilitate a cărei dorinţă este de a schimba viitorul automobilelor, a declarat vineri că va lansa 10 noi modele de vehicule electrice până în 2026 şi va vinde 1,5 milioane de vehicule electrice cu baterii anual, în timp ce „va consolida hibrizii şi hibrizii plug-in” pentru a-şi onora angajamentul de a reduce la jumătate emisiile până în 2035 şi de a deveni neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon până în 2050.

„Trebuie să facem mai întâi ceea ce putem şi să începem prin a electrifica”, a declarat Sato în prima sa apariţie publică de când a devenit CEO şi preşedinte, la 1 aprilie. Dar el nu a îmbrăţişat pe deplin un viitor 100% electric, aşa cum au făcut mulţi alţi producători auto, mai multe slide-uri din timpul prezentării întărind strategia Toyota de a adopta o abordare cu mai multe căi pentru neutralitatea emisiilor de carbon.

Pe pieţele dezvoltate, planul Toyota este de a îmbunătăţi performanţele seriei bZ de vehicule electrice şi în America de Nord, de a avea un SUV cu baterii produs pe plan local până în 2025, precum şi de a creşte producţia fabricii de baterii. În China, intenţionează să adauge două modele electrice dezvoltate la nivel local până în 2024. În Asia în general, Toyota se va concentra, de asemenea, pe camionete pick-up cu baterii şi pe maşini electrice compacte.

Construirea de la zero a unei platforme dedicate producţiei de vehicule electrice, în timp ce se confruntă cu măsuri pandemice persistente, cu probleme în lanţul de aprovizionare şi cu lipsa semiconductorilor, reprezintă o prioritate de top pentru Toyota, în timp ce Sato încearcă să conducă producătorul auto japonez, care se aşteaptă să producă până la 10,6 milioane de maşini în acest an, într-o nouă eră a electrificării şi a vehiculelor inteligente.

În calitate de cel mai mare producător auto din lume, cu aproximativ 370.000 de angajaţi la nivel global şi cel mai mare angajator din Japonia, decarbonizarea Toyota este esenţială pentru misiunea naţiunii insulare de reducere a emisiilor, de eliminare treptată a combustibililor fosili şi de atenuare a schimbărilor climatice. În timpul conferinţei de presă de 90 de minute, Toyota a ţinut să sublinieze că, deşi vede carbonul ca pe un inamic, este important să nu lase pe nimeni în urmă în trecerea la un viitor mai verde.
Întrebat despre proiectul de lege istoric al preşedintelui Joe Biden privind clima, care încurajează producţia de maşini electrice în SUA şi aprovizionarea cu componente ale lanţului de aprovizionare pentru vehicule electrice în afara Chinei, vicepreşedintele executiv Yoichi Miyazaki a declarat că Toyota va lua în considerare o producţie suplimentară în America de Nord în cazul în care cererea o va justifica, fără a da detalii.
În decembrie 2021, Toyota s-a angajat să vândă 3,5 milioane de EV-uri anual până în 2030, însă EV-urile cu baterii au reprezentat doar 16.000 din cele 9,5 milioane de maşini pe care le-a vândut în anul fiscal care s-a încheiat în martie 2022. Fostul director general Akio Toyoda, care este acum preşedintele Toyota, şi-a apărat ani de zile poziţia conform căreia compania ar trebui să continue să ofere clienţilor o gamă de opţiuni de vehicule, inclusiv cele propulsate de motoare electrice hibride sau de motoare tradiţionale cu combustie internă.

„Este important să nu ne abatem de la strategia noastră cu mai multe căi”, a declarat vineri vicepreşedintele executiv Hiroki Nakajima.

Aşteptările au fost mari anul trecut, când Toyota a lansat primul său EV, bZ4X. Totuşi, acest lucru s-a încheiat cu dezamăgirea clienţilor, când mii de maşini au fost rechemate în service din cauza îngrijorărilor legate de faptul că anvelopele ar putea să cadă din cauza faptului că roţile nu au fost înşurubate suficient de strâns.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
10 Nov. 2026, 13:40 // Actual //  Grîu Tatiana

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.