Revoluția Revolut peste Prut! Lansează primul său produs de economisire cu dobândă

Revolut, super-aplicația financiară globală cu peste 40 de milioane de clienți din întreaga lume, lansează depozitele de economii cu dobândă anuală pentru cei peste 3,5 milioane de clienți din România. Contul de economii este primul produs de economisire conceput în întregime de Revolut Bank UAB, iar clienții români vor putea primi până la 4,25% dobândă brută anuală la depozitele în lei deținute la banca digitală.

Cu ocazia lansării, Revolut Bank UAB va oferi o dobândă anuală la depozitele în lei păstrate în conturile sale de economii diferențiată în funcție de tipul de plan deținut de client: Standard 2,50% p.a. (per annum), Plus 2,50% p.a., Premium 3% p.a., Metal 3,75% p.a. și Ultra 4,25% p.a. Clienții care doresc să obțină dobânzi mai mari pot trece la un plan superior, din doar câteva apăsări de ecran, în aplicație. Pentru a depune fonduri și a primi dobânda aferentă, clienții trebuie să actualizeze aplicația la cea mai recentă versiune, apoi, din Conturi, să selecteze opțiunea Adaugă cont nou / Economii de unde vor putea deschide un cont în lei purtător de dobândă.

Super aplicația financiară are, în prezent, 35.000 de clienți în Repulica Moldova, după ce în doar o lună de la lansare înregistra 10.000 de clienți pe piața locală.

Revolut s-a lansat în 2015 în Marea Britanie cu servicii de transfer de bani şi schimb valutar, fiind iniţial reglementată de Autoritatea de Conduită Financiară din Marea Britanie.

În vara anului 2021, startup-ul Revolut a strâns o finanţare de aproximativ 800 de milioane de dolari de la mai mulţi investitori – care evaluau compania la 33 de miliarde de dolari, ceea ce făcea din Revolut cel mai valoros fintech la acel moment, scria publicaţia Forbes.

Printre co-fondatori este miliardarul Nikolai Storonski, care este și director executiv al aplicației financiare. Acesta a renunțat la cetățenia rusă. De asemenea, tatăl său, care este directorul Gazprom Promgaz, institutul de cercetare al gigantului rus, este vizat de sancțiunile aplicate de autoritățile de la Kiev, în contextul războiului declanșat de armata rusă în Ucraina, la ordinul președintelui Vladimir Putin.

În iulie 2021, Nikolai Storonsky deţinea peste 20% din compania Revolut – care valorau circa 7,1 miliarde de dolari, în creştere de la aproximativ 1,1 miliarde de dolari în martie 2020. Compania înregistra un număr de aproximativ 2.200 de angajaţi în 2020.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#revolut #aplicatie #economii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.