Mega afacerea imobiliară din sectorul Rîșcani! Cine trage sforile în spatele fostei uzine militare Mezon

26 Feb. 2024, 11:40
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
26 Feb. 2024, 11:40 // Actual //  bani.md

Planurile de a transforma terenul de peste 12 hectare al fostei uzine militare sovietice Mezon din sectorul Râșcani al municipiului Chișinău într-un mare proiect imobiliar au stârnit mari nedumeriri. Deși proiectul se află încă în faza de concept, a generat deja dezbateri legate de amplasare, înălțimea și numărul blocurilor locative, dar și despre necesitatea realizării sale.

O investigație RISE.MD a scos la iveală că în spatele acestui proiect se află o companie din Singapore, controlată de o cetățeană a României, originară din Republica Moldova. Această companie a preluat uzina de la un milionar rus încă în toamna anului 2021.

„Oficial, beneficiar al proiectului este societatea pe acţiuni Mezon, care a finanțat recent și organizarea unui forum internaţional dedicat arhitecturii. Astfel, Mezon deţine o cotă de 79,7% din terenul pe care este planificat proiectul imobiliar, iar restul revine firmei Silver Wings Pte Ltd din Singapore, care este şi acţionarul majoritar al uzinei. Compania Silver Wings Pte Ltd din Singapore, noul acţionar majoritar la Mezon din toamna lui 2008, a fost fondată în iunie 2006 şi are un capital de 5.000 de dolari singaporezi (SGD), ceea ce reprezintă aproximativ 3.445 de euro la cursul actual. Fondator şi administrator al Silver Wings Pte Ltd era Mikhail Polyakov din Rusia, un om de afaceri puţin cunoscut, atât în ţara sa de baştină, cât şi în Republica Moldova. Datele din registrul companiilor din Singapore îl prezintă doar ca cetăţean al Republicii Moldova. Cetăţenia lui Polyakov i-a fost acordată la scurt timp după privatizarea uzinelor Mezon şi Micron, în februarie 2009 de către preşedintele Vladimir Voronin. Concomitent, cetăţenia Moldovei a fost acordată soţiei Valeriya Lipner şi fiicei sale. Datele de la Agenţia Servicii Publice arată că aceştia până în prezent sunt cetăţeni ai Republicii Moldova”, se arată în investigația RISE.

Discuțiile publice din 5 februarie 2024 asupra proiectului „Le Mezon” au fost deschise chiar de pretorul sectorului Râșcani, Victor Poleacov, numele său coincizând cu cel al afaceristului rus care a privatizat uzina Mezon acum 15 ani. Cu toate acestea, beneficiarul final al proiectului imobiliar nu a fost dezvăluit.

Oficial, beneficiar al proiectului este societatea pe acțiuni Mezon, care recent a organizat și un forum internațional dedicat arhitecturii. Compania deține o cotă de 79,7% din terenul destinat proiectului, restul revenind firmei Silver Wings Pte Ltd din Singapore, care este și acționarul majoritar al uzinei.

În plus, informaţiile publice denotă că Polyakov sa se confrunta cu probleme financiare. Nu întâmplător, a vândut mai întâi Micron, ca apoi să vândă şi Silver Wings Pte Ltd, respectiv, Mezon.

În septembrie 2021, când Mikhail Polyakov cesionează compania Silver Wings Pte Ltd, nou unic asociat devine Ala Sîreţanu, care figurează ca cetățeană a României. Iar în mai 2022, Sîreţanu îl înlocuieşte pe Polyakov şi de la conducerea Silver Wings Pte Ltd.  Valoarea tranzacţiei nu a fost însă dezvăluită.

În investigație se spune că,  ceva mai înainte, la începutul lunii aprilie 2020, Silver Wings Pte Ltd a vândut şi pachetul de 72,1% de acţiuni de la uzina Micron, contra sumei de circa 30 de milioane de lei. Peste doi ani, Micron a fost reorganizată în SRL, fiind deţinută în prezent, printr-un offshore din Luxemburg, de Vadim Vetrilă din Chişinău şi italianul Palmas Corrado din Cagliari. Ala Sîreţanu, beneficiara actuală din acte a Silver Wings Pte Ltd și, implicit, a Mezon, este originară din Republica Moldova şi a deţinut anterior o mică afacere la Chişinău. Ea deţine în prezent un teren în vecinătate cu unul din imobilele construite de fostul deputat democrat Constantin Ţuţu într-un cartier select de pe strada Grenoble din capitală. În România, Ala Sîreţanu apare ca reprezentant legal al firmei VVV Cons İnşaat Ve Turizm Ticaret Anonim Sirketi din Turcia, unic asociat la companiei Venus Crown Residence Estate SRL, implicată în afaceri imobiliare peste Prut. Fondator la VVV Cons İnşaat Ve Turizm Ticaret Anonim Sirketi din Turcia apare Victor Dogot, un om de afaceri care deţine 90% din compania Vivoro Pharmaceuticals SRL din Chişinău. RISE.MD a trims o solicitare Alei Sîrețanu prin intermediul avocatului Ion Briceag, care reprezintă interesele Mezon, pentru a ne explica de unde ea dispune de resursele necesare pentru a dezvolta acest proiect imobiliar şi să confirme că ea este beneficiarul final. Drept răspuns, avocatul ne-a expediat un link la un interviu, aparent publicitar, pe care l-a dat unui site moldovenesc, cu mențiunea că acesta ar urma să ofere „răspunsuri la întrebările dumneavoastră”. În acest interviu, reprezentantul Mezon spune că proprietarii companiei, “sunt rezidenți ai Uniunii Europene”, fără însă a menţiona exact cine este beneficiarul final al acestui proiect imobiliar şi nici sursa de bani pentru a realiza, o astfel de investiţie.

În ciuda solicitărilor și a unor politicieni, autoritățile locale nu au dezvăluit identitatea beneficiarului final al proiectului. Pe terenul propus pentru dezvoltare sunt prevăzute construcția a circa 2.670 de apartamente, spații comerciale și alte facilități.

Compania care controlează uzina a fost vândută în ultimii ani de un milionar rus către o persoană cu cetățenie română, originară din Republica Moldova, care a fost asociată cu alte afaceri imobiliare și farmaceutice.

În ciuda acestei transparențe reduse, avocații proiectului au declarat că tratativele pentru finanțare provin de la fonduri de investiții din Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

Realitatea Live

07 Feb. 2026, 09:51
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
07 Feb. 2026, 09:51 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Neprelungirea regimului de licențiere a importurilor de cereale și oleaginoase în anul 2026 nu a generat un val de importuri în Republica Moldova, contrar temerilor exprimate de o parte a fermierilor. Datele statistice analizate de economistul Iurie Rija arată că piața internă nu a fost inundată cu floarea-soarelui din exterior, iar volumele importate au rămas reduse și strict orientate către material semincer și utilizări speciale.

Odată cu introducerea licențierii, piața moldovenească a fost practic închisă pentru importurile de floarea-soarelui destinate procesării în ulei. În consecință, importurile realizate în ultimii ani au vizat aproape exclusiv semințe certificate, utilizate pentru însămânțare sau pentru sectoare de nișă, precum industria de cofetărie.

Statisticile confirmă caracterul restrâns al acestui flux. În anul 2024, Republica Moldova a importat 4.049 tone de semințe de floarea-soarelui, aproape integral ca material semincer, la un preț mediu foarte ridicat, de peste 168 lei per kilogram. În 2025, volumul a crescut ușor, până la 5.686 tone, însă destinația a rămas aceeași, iar prețul mediu s-a situat în jur de 128 lei/kg.

Important este faptul că neprelungirea licențierii în 2026 nu a schimbat radical situația. În luna ianuarie 2026 au fost importate doar 588 tone de semințe de floarea-soarelui, tot ca material semincer, la un preț mediu de 151,69 lei/kg — un volum considerat nesemnificativ din punct de vedere al impactului asupra pieței interne.

Structura importatorilor confirmă că nu este vorba despre operatori orientați spre procesare sau speculație. Piața este dominată de companii mari, specializate în comercializarea semințelor certificate și a inputurilor agricole, precum SYSTEM CAPITAL MANAGEMENT SRL, TRANSTEST SRL, VADALEX-AGRO SRL, BIOPROTECT SRL sau DIAZCHIM SRL. Aceste firme deservesc în principal fermierii, nu industria de procesare.

Și din punct de vedere geografic, importurile indică o orientare clară către parteneri regionali și europeni. România este principalul furnizor de semințe de floarea-soarelui pentru Republica Moldova, urmată de Turcia și Bulgaria, care și-au majorat livrările în 2025. Franța completează lista ca sursă tradițională de genetică agricolă și material semincer certificat, ceea ce confirmă că importurile vizează produse cu standarde tehnologice și fitosanitare ridicate.

Potrivit analizei, lipsa importurilor de floarea-soarelui pentru procesare are o explicație strict economică. În sezonul curent, prețul semințelor în Ucraina este similar cu cel din Republica Moldova, iar costurile suplimentare de transport, logistică și finanțare fac nerentabilă achiziția și livrarea acestora către fabricile moldovenești.

În concluzie, datele arată că temerile privind un aflux masiv de importuri după eliminarea licențierii nu s-au confirmat. Piața rămâne protejată de realitățile economice, iar importurile de floarea-soarelui continuă să fie limitate, scumpe și orientate aproape exclusiv către material semincer, fără a afecta procesatorii sau prețurile interne.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!