Mega afacerea imobiliară din sectorul Rîșcani! Cine trage sforile în spatele fostei uzine militare Mezon

26 Feb. 2024, 11:40
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
26 Feb. 2024, 11:40 // Actual //  bani.md

Planurile de a transforma terenul de peste 12 hectare al fostei uzine militare sovietice Mezon din sectorul Râșcani al municipiului Chișinău într-un mare proiect imobiliar au stârnit mari nedumeriri. Deși proiectul se află încă în faza de concept, a generat deja dezbateri legate de amplasare, înălțimea și numărul blocurilor locative, dar și despre necesitatea realizării sale.

O investigație RISE.MD a scos la iveală că în spatele acestui proiect se află o companie din Singapore, controlată de o cetățeană a României, originară din Republica Moldova. Această companie a preluat uzina de la un milionar rus încă în toamna anului 2021.

„Oficial, beneficiar al proiectului este societatea pe acţiuni Mezon, care a finanțat recent și organizarea unui forum internaţional dedicat arhitecturii. Astfel, Mezon deţine o cotă de 79,7% din terenul pe care este planificat proiectul imobiliar, iar restul revine firmei Silver Wings Pte Ltd din Singapore, care este şi acţionarul majoritar al uzinei. Compania Silver Wings Pte Ltd din Singapore, noul acţionar majoritar la Mezon din toamna lui 2008, a fost fondată în iunie 2006 şi are un capital de 5.000 de dolari singaporezi (SGD), ceea ce reprezintă aproximativ 3.445 de euro la cursul actual. Fondator şi administrator al Silver Wings Pte Ltd era Mikhail Polyakov din Rusia, un om de afaceri puţin cunoscut, atât în ţara sa de baştină, cât şi în Republica Moldova. Datele din registrul companiilor din Singapore îl prezintă doar ca cetăţean al Republicii Moldova. Cetăţenia lui Polyakov i-a fost acordată la scurt timp după privatizarea uzinelor Mezon şi Micron, în februarie 2009 de către preşedintele Vladimir Voronin. Concomitent, cetăţenia Moldovei a fost acordată soţiei Valeriya Lipner şi fiicei sale. Datele de la Agenţia Servicii Publice arată că aceştia până în prezent sunt cetăţeni ai Republicii Moldova”, se arată în investigația RISE.

Discuțiile publice din 5 februarie 2024 asupra proiectului „Le Mezon” au fost deschise chiar de pretorul sectorului Râșcani, Victor Poleacov, numele său coincizând cu cel al afaceristului rus care a privatizat uzina Mezon acum 15 ani. Cu toate acestea, beneficiarul final al proiectului imobiliar nu a fost dezvăluit.

Oficial, beneficiar al proiectului este societatea pe acțiuni Mezon, care recent a organizat și un forum internațional dedicat arhitecturii. Compania deține o cotă de 79,7% din terenul destinat proiectului, restul revenind firmei Silver Wings Pte Ltd din Singapore, care este și acționarul majoritar al uzinei.

În plus, informaţiile publice denotă că Polyakov sa se confrunta cu probleme financiare. Nu întâmplător, a vândut mai întâi Micron, ca apoi să vândă şi Silver Wings Pte Ltd, respectiv, Mezon.

În septembrie 2021, când Mikhail Polyakov cesionează compania Silver Wings Pte Ltd, nou unic asociat devine Ala Sîreţanu, care figurează ca cetățeană a României. Iar în mai 2022, Sîreţanu îl înlocuieşte pe Polyakov şi de la conducerea Silver Wings Pte Ltd.  Valoarea tranzacţiei nu a fost însă dezvăluită.

În investigație se spune că,  ceva mai înainte, la începutul lunii aprilie 2020, Silver Wings Pte Ltd a vândut şi pachetul de 72,1% de acţiuni de la uzina Micron, contra sumei de circa 30 de milioane de lei. Peste doi ani, Micron a fost reorganizată în SRL, fiind deţinută în prezent, printr-un offshore din Luxemburg, de Vadim Vetrilă din Chişinău şi italianul Palmas Corrado din Cagliari. Ala Sîreţanu, beneficiara actuală din acte a Silver Wings Pte Ltd și, implicit, a Mezon, este originară din Republica Moldova şi a deţinut anterior o mică afacere la Chişinău. Ea deţine în prezent un teren în vecinătate cu unul din imobilele construite de fostul deputat democrat Constantin Ţuţu într-un cartier select de pe strada Grenoble din capitală. În România, Ala Sîreţanu apare ca reprezentant legal al firmei VVV Cons İnşaat Ve Turizm Ticaret Anonim Sirketi din Turcia, unic asociat la companiei Venus Crown Residence Estate SRL, implicată în afaceri imobiliare peste Prut. Fondator la VVV Cons İnşaat Ve Turizm Ticaret Anonim Sirketi din Turcia apare Victor Dogot, un om de afaceri care deţine 90% din compania Vivoro Pharmaceuticals SRL din Chişinău. RISE.MD a trims o solicitare Alei Sîrețanu prin intermediul avocatului Ion Briceag, care reprezintă interesele Mezon, pentru a ne explica de unde ea dispune de resursele necesare pentru a dezvolta acest proiect imobiliar şi să confirme că ea este beneficiarul final. Drept răspuns, avocatul ne-a expediat un link la un interviu, aparent publicitar, pe care l-a dat unui site moldovenesc, cu mențiunea că acesta ar urma să ofere „răspunsuri la întrebările dumneavoastră”. În acest interviu, reprezentantul Mezon spune că proprietarii companiei, “sunt rezidenți ai Uniunii Europene”, fără însă a menţiona exact cine este beneficiarul final al acestui proiect imobiliar şi nici sursa de bani pentru a realiza, o astfel de investiţie.

În ciuda solicitărilor și a unor politicieni, autoritățile locale nu au dezvăluit identitatea beneficiarului final al proiectului. Pe terenul propus pentru dezvoltare sunt prevăzute construcția a circa 2.670 de apartamente, spații comerciale și alte facilități.

Compania care controlează uzina a fost vândută în ultimii ani de un milionar rus către o persoană cu cetățenie română, originară din Republica Moldova, care a fost asociată cu alte afaceri imobiliare și farmaceutice.

În ciuda acestei transparențe reduse, avocații proiectului au declarat că tratativele pentru finanțare provin de la fonduri de investiții din Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

04 Nov. 2026, 16:24
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 16:24 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne  în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.