Revoluția tehnologică continuă! Asistentul medical al Google poate lua locul medicilor cu experiență

Google a anunțat lansarea Med-Gemini, un instrument de inteligență artificială destinat să sprijine munca medicilor prin preluarea unei părți din sarcinile zilnice.

Tehnologia este derivată din modelul Gemini, ajustată pentru a se conecta la baze de date medicale relevante și optimizată pentru nevoile specifice ale domeniului medical.

Diferența majoră între Med-Gemini și alte inteligențe artificiale medicale este că Google a accentuat capacitatea de auto-formare a sistemului, prin asimilarea informațiilor din diagnosticările anterioare realizate de medici în situații similare. Interesant este că Med-Gemini folosește Google Search pentru a filtra și selecta informații medicale relevante din marea de conținut disponibil online, inclusiv articole neștiințifice sau informații eronate, scrie BGR.

Experiența convențională în consulturile medicale variază de la un diagnostic rapid și superficial, la liste extinse de analize și, în cele din urmă, la un tratament eficient oferit de un medic cu experiență. Med-Gemini promite să simplifice acest parcurs, oferind direct un diagnostic precis și recomandări terapeutice eficiente, eliminând necesitatea programărilor multiple și a costurilor asociate.

Google afirmă că diagnosticările realizate de Med-Gemini au fost mai precise decât cele ale medicilor umani
În testele efectuate, Med-Gemini a fost comparat cu 14 benchmark-uri medicale. Mai impresionant, Google afirmă că diagnosticările realizate de Med-Gemini au fost mai precise decât cele ale medicilor umani și ale altor modele de inteligență artificială specializate. Med-Gemini a obținut un scor de precizie de 91,1%, utilizând o funcționalitate specială care ghidează căutarea în baza incertitudinii.

Cu toate acestea, implementarea pe scară largă a Med-Gemini în practica medicală obișnuită rămâne incertă. Provocările includ construirea încrederii pacienților în diagnosticările AI și adaptarea tehnologiei pentru a mimă empatia și intuiția umană. Google însuși sugerează că Med-Gemini ar trebui să servească mai degrabă ca un instrument de suport pentru medici, permițându-le să se concentreze pe cazurile complexe și să reducă presiunea asupra sistemelor medicale suprasolicitate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#doctor #Google #tehnologie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.