Revoluție feroviară! Românii construiesc o cale ferată sovietică pentru CFM

Linia cu ecartament – 1520 mm va fi extinsă de la stația Socola până la stația Iași. De asemenea, urmează a fi construită o linie suplimentară cu ecartament 1520 mm paralel cu linia existentă de la stația Ungheni Prut, până la stația Socola ( aproximativ 17,1 km), utilizată atât pentru transportul mărfurilor, cât și pentru transportul de călători, anunță Calea Ferată din Moldova, anunță Calea Ferată din Moldova (CFM).

Deciziile au fost luate în cadrul Comisiei feroviare de frontieră a Societăților Naţionale de Transport Feroviar din România și CFM, organizată în perioada 15-17 noiembrie în orașul Târgu Neamț, România.

De asemenea, în cadrul ședințelor de lucru s-a convenit cu operatorii feroviari privați din România posibilitatea ca CFM să transporte trenuri de marfă mixte, cu gruparea vagoanelor în tren și întocmirea separată a borderourilor de transmitere. (Un singur tren va transporta mai multe vagoane pentru diferiți destinatari). Acest lucru va mări capacitatea de primire-predare a vagoanelor și mărfurilor din și spre România, în vederea optimizării timpului livrării mărfurilor și micșorarea numărului de traversări.

Potrivit CFM, sporirea traficului de vagoane pentru livrarea păcurii prin punctele de trecere a frontierei între România și Republica Moldova va crește cu 10-15%. Astfel, vor fi mărite volumele transportate și va fi micșorat timpul de livrare.

#ecartament #calatori #marfuri #CFM #tren

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Neprelungirea regimului de licențiere a importurilor de cereale și oleaginoase în anul 2026 nu a generat un val de importuri în Republica Moldova, contrar temerilor exprimate de o parte a fermierilor. Datele statistice analizate de economistul Iurie Rija arată că piața internă nu a fost inundată cu floarea-soarelui din exterior, iar volumele importate au rămas reduse și strict orientate către material semincer și utilizări speciale.

Odată cu introducerea licențierii, piața moldovenească a fost practic închisă pentru importurile de floarea-soarelui destinate procesării în ulei. În consecință, importurile realizate în ultimii ani au vizat aproape exclusiv semințe certificate, utilizate pentru însămânțare sau pentru sectoare de nișă, precum industria de cofetărie.

Statisticile confirmă caracterul restrâns al acestui flux. În anul 2024, Republica Moldova a importat 4.049 tone de semințe de floarea-soarelui, aproape integral ca material semincer, la un preț mediu foarte ridicat, de peste 168 lei per kilogram. În 2025, volumul a crescut ușor, până la 5.686 tone, însă destinația a rămas aceeași, iar prețul mediu s-a situat în jur de 128 lei/kg.

Important este faptul că neprelungirea licențierii în 2026 nu a schimbat radical situația. În luna ianuarie 2026 au fost importate doar 588 tone de semințe de floarea-soarelui, tot ca material semincer, la un preț mediu de 151,69 lei/kg — un volum considerat nesemnificativ din punct de vedere al impactului asupra pieței interne.

Structura importatorilor confirmă că nu este vorba despre operatori orientați spre procesare sau speculație. Piața este dominată de companii mari, specializate în comercializarea semințelor certificate și a inputurilor agricole, precum SYSTEM CAPITAL MANAGEMENT SRL, TRANSTEST SRL, VADALEX-AGRO SRL, BIOPROTECT SRL sau DIAZCHIM SRL. Aceste firme deservesc în principal fermierii, nu industria de procesare.

Și din punct de vedere geografic, importurile indică o orientare clară către parteneri regionali și europeni. România este principalul furnizor de semințe de floarea-soarelui pentru Republica Moldova, urmată de Turcia și Bulgaria, care și-au majorat livrările în 2025. Franța completează lista ca sursă tradițională de genetică agricolă și material semincer certificat, ceea ce confirmă că importurile vizează produse cu standarde tehnologice și fitosanitare ridicate.

Potrivit analizei, lipsa importurilor de floarea-soarelui pentru procesare are o explicație strict economică. În sezonul curent, prețul semințelor în Ucraina este similar cu cel din Republica Moldova, iar costurile suplimentare de transport, logistică și finanțare fac nerentabilă achiziția și livrarea acestora către fabricile moldovenești.

În concluzie, datele arată că temerile privind un aflux masiv de importuri după eliminarea licențierii nu s-au confirmat. Piața rămâne protejată de realitățile economice, iar importurile de floarea-soarelui continuă să fie limitate, scumpe și orientate aproape exclusiv către material semincer, fără a afecta procesatorii sau prețurile interne.