Sezon record pentru floarea-soarelui. Exporturi masive, dar semințele pleacă brute, fără valoare adăugată

10 Apr. 2025, 13:18
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
10 Apr. 2025, 13:18 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Exporturile de floarea-soarelui din Republica Moldova au atins un nou record istoric în sezonul agricol 2024/2025, cu un volum de 486.674 de tone exportate în perioada iulie 2024 – martie 2025. Datele au fost prezentate într-o analiză de Iurie Rija, directorul Asociației „Agrocereale”.

Volumul exportat reprezintă cea mai mare cantitate livrată în ultimele patru sezoane, depășind cu 28% sezonul 2023/2024 și fiind mai mult decât dublu față de sezonul 2022/2023.

Valoarea totală a exporturilor a fost de 4,67 miliarde lei, semnificativ mai mare față de anul precedent (3 miliarde lei), însă nu a depășit recordul din sezonul 2021/2022, când Moldova a încasat 5 miliarde lei dintr-un volum mai mic, datorită unui preț mediu mult mai ridicat (12,26 lei/kg față de 9,59 lei/kg în sezonul actual).

„Creșterea actuală a exporturilor nu trebuie interpretată drept un succes absolut. Este vorba, în esență, de exporturi masive de materie primă, cu valoare adăugată redusă, în timp ce sectorul procesării rămâne în dificultate”, a declarat Iurie Rija.

În luna martie 2025 s-au exportat 69.275 tone de floarea-soarelui, cu 30% mai mult față de martie 2024. Prețul mediu a fost de 12,00 lei/kg, în scădere față de lunile ianuarie (12,09 lei/kg) și februarie (12,04 lei/kg). În portul Giurgiulești, prețul a coborât chiar la 10,80 lei/kg la începutul lunii aprilie, pe fundalul unei cereri mai slabe.

Topul exportatorilor în primul trimestru al anului 2025 este condus de grupul Rusagro, prin companiile „RUSAGROPRIM” și „AGRO-NOVA PRIM”, care au livrat împreună 49.227 tone. Urmează „OROM-IMEXPO” SRL cu 45.304 tone și „AGROFLORIS-NORD” SRL cu 26.844 tone, o companie care în mod tradițional se ocupa cu procesarea locală, dar a fost nevoită să exporte materia primă în formă brută din motive de eficiență economică.

Pentru prima dată, Turcia devine principala destinație pentru floarea-soarelui moldovenească, cu 193.033 tone importate între iulie 2024 și martie 2025. Aceasta a depășit România, care a absorbit 176.246 tone, și Bulgaria, cu 90.526 tone.

Turcia a oferit și cel mai bun preț mediu – 11,2 lei/kg, comparativ cu 10,4 lei/kg în România și 10,6 lei/kg în Bulgaria.

România, Turcia și Bulgaria au absorbit peste 1,76 milioane de tone de floarea-soarelui moldovenească în ultimii patru ani și un trimestru, ceea ce reprezintă circa 90% din exporturile totale ale Republicii Moldova pentru această cultură.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

25 Apr. 2026, 11:01
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
25 Apr. 2026, 11:01 // Actual //  Ursu Victor

Iranul ar putea provoca o „catastrofă digitală” în statele din Golful Persic, prin deteriorarea cablurilor submarine de transmisie a datelor, potrivit unor informații publicate de agenția Tasnim News Agency, apropiată de Corpul Gardienilor Revoluției Islamice.

Agenția a publicat o hartă a cablurilor din Strâmtoarea Ormuz și a avertizat că, în cazul în care mai multe linii ar fi întrerupte simultan fie accidental, fie intenționat „o catastrofă digitală ar zgudui statele arabe din Golful Persic”.

Potrivit datelor, cel puțin șapte cabluri de telecomunicații traversează fundul strâmtorii, inclusiv sistemele Falcon, AAE-1, TGN-Gulf și SEA-ME-WE, care conectează regiunea cu centre de date din Orientul Mijlociu, Europa și Asia. Din cauza tensiunilor diplomatice cu Teheranul, aceste cabluri sunt amplasate în principal în apele Oman, nu ale Iranului.

Deși o eventuală întrerupere ar afecta și Iranul, sursa citată susține că țara ar fi „mult mai puțin vulnerabilă”, deoarece depinde într-o măsură mai mică de aceste conexiuni.

Oficial, autoritățile iraniene nu au comentat informațiile, însă mesajul este interpretat de analiști drept o amenințare indirectă.

Experții de la Stimson Center atrag atenția că peste 15% din traficul global de date trece prin Strâmtoarea Ormuz, ceea ce face din această infrastructură una critică pentru statele din regiune, inclusiv Emiratele Arabe Unite, Qatar, Bahrain, Kuweit și Arabia Saudită.