Revoluție maritimă în Republica Moldova! Cerealele vor fi transportate pe Prut și Nistru

Mai mult cheiuri ar urma să fi construite de-a lungul râului Prut și Nistru, pentru a reduce aglomerarea din vămi și costurile de transport, potrivit unui proiect de lege votat de deputați.

Imposibilitatea efectuării schimbului de mărfuri prin intermediul porturilor din Ucraina a perturbat activitatea de comerț și producere în Republica Moldova. Din considerentele în cauză, unele tipuri de produse s-au scumpit, iar în lipsa materiei prime pentru anumite produceri, s-a suspendat activitatea industrială respectivă.

În același timp, războiul din Ucraina și blocarea acvatoriului naval al statului vecin, a creat o serie de impedimente în cadrul comerțului și schimbului de mărfuri. Majoritatea mărfurilor agricole (grîu, floarea soarelui, porumb etc.) se exportau de producătorii agricoli din Republica Moldova prin intermediul porturilor din Reni, Cernomorsk, Iujnîi și Odesa, care pe parcursul fazei active a războiului au fost blocate.

Ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea susține că înființarea unor astfel de cheiuri ar reduce costurile de transport al agricultorilor de la 75 de euro în portul Constanța la 14 euro per tonă

„Există o primărie care ar are potențial. În plus mai este o porțiune de 17,4 ha de teren dat în concesiune unei companii din imediata apropiere a Portului de la Giurgiulești administrat de stat care în e insolvență iar porțiunea ar fi extraordinară ca statul să o utilizeze pentru extinderea unui eventual elevator. Autoritățile vor înainta un demers ca să intre în posesia terenului ca să extindem portul de stat”, a punctat Bolea.

Conform prevederilor proiectului, vor fi abrogate restricțiile privind interzicerea circulației transportului naval pe căile navigabile interne. Totodată, se vor dispune măsuri de menținere a parametrilor șenalului navigabil și se va permite desfășurarea operațiunilor de vămuire la cheiurile temporare.

Inițiativă legislativă a fost elaborată ca urmare a mai multor solicitări venite din partea reprezentanților mediului de afaceri, care au invocat dificultățile de ordin administrativ pe care le întimpină cu referire la transportul de mărfuri și pasageri pe căile navigabile interne. De asemenea, în nota informativă a proiectului se menționează că aceste modificări legislative sunt necesare și reieșind din considerentul că, din cauza războiului, mărfurile nu mai pot fi transportate prin intermediul porturilor din Ucraina.

Înainte de destrămarea URSS pe râul Prut existau șase cheiuri, iar pe râul Nistru – 23.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#chei #port #Giurgiulești

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.