România este principalul furnizor de fier vechi pentru cea mai mare uzină metalurgică din Transnistria

România este principala sursă de materie primă pentru Uzina Metalurgică Moldovenească din Râbnița. Fierul vechi importat din România în regiunea separatistă transnistreană a Republicii Moldova permite acestei întreprinderi siderurgice din stânga Nistrului să se mențină pe linia de plutire.

Uzina este unul dintre cei mai mari contribuabili la bugetul regiunii secesioniste, arată o anchetă publicată de platforma Anticorupție.md.

În total, România a exportat în decursul anului trecut aproape 4 milioane de tone de deșeuri. Astfel, exporturile de deșeuri metalice – în principal, fier vechi – din România în Republica Moldova au constituit circa 9 la sută.

Creșterea importului de fier vechi în Moldova în 2021 a coincis cu activizarea pe piață a unei companii din România conectată la grupul de firme ale omului de afaceri din Transnistria Oleg Babii – MMS Minerals & Metals SRL. Între 2013–2019, Oleg Babii a fost asociatul unic și administrator al BPM-Trade SRL din Rezina. Oleg Babii este unul dintre principalii jucători pe piața produselor metalurgice din Republica Moldova.

„Românii” din firma MMS Minerals & Metals SRL sunt de fapt cetățenii Republicii Moldova Radomir și Petru Șeremet din Chișinău – fiu și tată – și Cristina Golubcova originară din Râbnița, regiunea separatistă transnistreană.

Conform unui raport al pretinsului minister al dezvoltării economice al Transnistriei, la sfârșitul anului 2021, vânzările Uzinei Metalurgice Moldovenești (Молдавский металлургический завод) au fost de peste 432 de milioane de dolari – aproape jumătate din cifra totală a exporturilor regiunii separatiste.

La fel ca alte companii înregistrate în Transnistria, uzina din Râbnița nu achită la bugetul Republicii Moldova nici impozite și nici taxe vamale. Aceste măsuri au fost aprobate de către Guvernul de la Chișinău pentru a exclude dubla impozitare – de către autoritățile constituționale, cât și de structurile transnistrene – a produselor destinate exclusiv necesităților raioanelor de est.

Informația obținută de reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova (CIJM) de la Serviciul Vamal al Republicii Moldova arată că România este de departe țara care asigură combinatul de la est de Nistru cu materie primă.

#fier vechi #uzina #transnistria

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a lansat la începutul lunii noiembrie o nouă campanie de promovare a produselor moldovenești „Cumpăr BUN de-acasă” , pentru care a scos la licitație servicii în valoare totală de 315.000 de lei. Inițiativa vine în contextul în care, după abrogarea cotei minime obligatorii de 50% pentru produsele autohtone, statul mizează mai mult pe mobilizarea consumatorilor decât pe instrumente legislative.

Documentele de licitație arată că banii vor fi direcționați astfel:

145.000 lei pentru elaborarea unui spot video în versiuni TV și online;
25.000 lei pentru crearea a 14 vizualuri (cartoline), câte unul pentru fiecare categorie de produse;
75.000 lei pentru o campanie de distribuție plătită pe Facebook, Instagram și YouTube, cu obiective clare de impact (reach și frecvență);
70.000 lei pentru o campanie de influencer marketing, cu 10 creatori de conținut locali, fiecare având minimum 60% audiență din Republica Moldova.

Licitația urmărește realizarea unei campanii integrate de comunicare, menite să stimuleze consumul de produse agroalimentare autohtone și să consolideze brandul local.

Legea privind cota minimă de 50% pentru produsele fabricate în Republica Moldova a fost adoptată în decembrie 2020 și a intrat în vigoare în iulie 2021. În iulie 2022, Parlamentul dominat de PAS a abrogat legea și a invocat incompatibilitatea cu normele pieței libere și cu angajamentele comerciale internaționale ale țării.

Ministrul Economiei, Eugen Osmochescu, a reiterat recent această poziție, declarând la Radio Moldova că o astfel de limitare „nu este corectă, nu este compatibilă cu economia de piață și contravine reglementărilor internaționale și celor mai bune practici europene”. Totodată, oficialul susține că impunerea unei cote minime pentru produsele autohtone nu este posibilă din punct de vedere juridic.

În lipsa unor măsuri legislative, campania „Cumpăr BUN de-acasă” rămâne în principal un apel voluntar către consumatori. Producătorii, însă, avertizează că fără politici coerente, vizibile, agricultura și industria alimentară locală vor continua să fie vulnerabile în fața importurilor și a puterii de negociere a marilor retaileri.