România este principalul furnizor de fier vechi pentru cea mai mare uzină metalurgică din Transnistria

România este principala sursă de materie primă pentru Uzina Metalurgică Moldovenească din Râbnița. Fierul vechi importat din România în regiunea separatistă transnistreană a Republicii Moldova permite acestei întreprinderi siderurgice din stânga Nistrului să se mențină pe linia de plutire.

Uzina este unul dintre cei mai mari contribuabili la bugetul regiunii secesioniste, arată o anchetă publicată de platforma Anticorupție.md.

În total, România a exportat în decursul anului trecut aproape 4 milioane de tone de deșeuri. Astfel, exporturile de deșeuri metalice – în principal, fier vechi – din România în Republica Moldova au constituit circa 9 la sută.

Creșterea importului de fier vechi în Moldova în 2021 a coincis cu activizarea pe piață a unei companii din România conectată la grupul de firme ale omului de afaceri din Transnistria Oleg Babii – MMS Minerals & Metals SRL. Între 2013–2019, Oleg Babii a fost asociatul unic și administrator al BPM-Trade SRL din Rezina. Oleg Babii este unul dintre principalii jucători pe piața produselor metalurgice din Republica Moldova.

„Românii” din firma MMS Minerals & Metals SRL sunt de fapt cetățenii Republicii Moldova Radomir și Petru Șeremet din Chișinău – fiu și tată – și Cristina Golubcova originară din Râbnița, regiunea separatistă transnistreană.

Conform unui raport al pretinsului minister al dezvoltării economice al Transnistriei, la sfârșitul anului 2021, vânzările Uzinei Metalurgice Moldovenești (Молдавский металлургический завод) au fost de peste 432 de milioane de dolari – aproape jumătate din cifra totală a exporturilor regiunii separatiste.

La fel ca alte companii înregistrate în Transnistria, uzina din Râbnița nu achită la bugetul Republicii Moldova nici impozite și nici taxe vamale. Aceste măsuri au fost aprobate de către Guvernul de la Chișinău pentru a exclude dubla impozitare – de către autoritățile constituționale, cât și de structurile transnistrene – a produselor destinate exclusiv necesităților raioanelor de est.

Informația obținută de reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova (CIJM) de la Serviciul Vamal al Republicii Moldova arată că România este de departe țara care asigură combinatul de la est de Nistru cu materie primă.

#fier vechi #uzina #transnistria

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a publicat un proiect de hotărâre privind ajustarea tarifelor fixe la energia electrică produsă din surse regenerabile de către producătorii mici. Documentul urmează să fie examinat și aprobat de Consiliul de administrație al instituției, iar noile tarife ar putea intra în vigoare la 1 martie 2026.

Ajustările vizează producătorii eligibili mici care au pus în funcțiune centrale în anii 2020, 2022, 2023, 2024, dar și în perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025. Tarifele diferă în funcție de tehnologia utilizată: solar, eolian, hidro, biogaz sau biomasă, dar și în funcție de capacitatea instalației și de perioada în care aceasta a fost pusă în funcțiune.

Pentru producătorii eligibili din 2020, care au pus în funcțiune centrale în perioada 1 ianuarie 2020 – 8 decembrie 2025, tarifele prevăzute în proiect sunt de 1,79 lei/kWh pentru instalații solare fotovoltaice, 1,48 lei/kWh pentru eolian, 0,93 lei/kWh pentru hidro, 1,76 lei/kWh pentru cogenerare pe biogaz și 1,87 lei/kWh pentru cogenerare pe biomasă solidă.

Pentru producătorii eligibili din 2022, în cazul instalațiilor solare fotovoltaice, tarifele sunt de 1,85 lei/kWh pentru capacități de 10–50 kW, 1,78 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,64 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Pentru eolian este prevăzut un tarif de 1,69 lei/kWh, pentru hidro – 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile variază, în funcție de tipul combustibilului, până la 2,01 lei/kWh.

Pentru anul 2023, la instalațiile solare fotovoltaice tarifele sunt de 1,77 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,70 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,57 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Tariful pentru eolian este de 1,67 lei/kWh, pentru hidro de 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz poate ajunge până la 2,11 lei/kWh, în funcție de categorie.

În cazul producătorilor eligibili din 2024, pentru centralele puse în funcțiune în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2025, tarifele la solar sunt de 1,67 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,62 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,52 lei/kWh pentru 201–1000 kW, pentru eolian – 1,56 lei/kWh, pentru hidro – 1,40 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile pot ajunge până la 2,24 lei/kWh. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, proiectul indică 1,79 lei/kWh pentru solar 10–50 kW, 1,74 lei/kWh pentru 51–200 kW, 1,63 lei/kWh pentru 201–1000 kW, 1,67 lei/kWh pentru eolian și până la 2,41 lei/kWh pentru biogaz, în funcție de tehnologie.

Pentru producătorii eligibili din perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025 sunt stabilite tarife de 2,29 lei/kWh pentru biogaz, 1,97 lei/kWh pentru biomasă prin ardere directă, 2,28 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri agricole și zootehnice și 2,22 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri municipale lichide. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, tarifele prevăzute sunt de 2,37 lei/kWh, 2,04 lei/kWh, 2,36 lei/kWh și 2,30 lei/kWh, în funcție de tehnologie.