Slăbiciunile lui Putin ies la iveală: Sancţiunile occidentale pun pe brânci industria de petrol şi gaze din Rusia

17 Apr. 2022, 19:47
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
17 Apr. 2022, 19:47 // Actual //  bani.md

Preşedintele rus Vladimir Putin a recunoscut, joi, că sancţiunile occidentale au început deja să deranjeze industria energetică a Rusiei şi a avertizat că încălcarea globală a sectorului petrolier al ţării ar putea avea consecinţe „extrem de dureroase” pentru cei care urmăresc să izoleze economia Moscovei, scrie Business Insider.

Putin a făcut aceste comentarii joi, în timpul unei întâlniri video guvernamentale, potrivit rapoartelor presei. Liderul de la Kremlin a declarat că băncile din „ţările neprietenoase” pun presiune pe exporturile ruseşti de energie prin întârzierea transferului de plăţi.
Mărturisirea preşedintelui vine în momentul în care unii dintre cei mai importanţi clienţi de energie ai Rusiei din Uniunea Europeană se gândesc la boicotarea livrărilor de petrol şi gaze ruseşti ca o formă de pedeapsă pentru războiul declanşat în Ucraina.

Deşi UE nu a emis încă o interdicţie completă, o parte din finanţarea şi tehnologia sectorului au fost vizate de sancţiuni, unii parteneri începând să evite cu totul energia rusă. Atât SUA, cât şi Canada au interzis importurile ruseşti de petrol şi gaze, ceea ce duce la o creştere uluitoare a preţurilor în acest sector.

Pe fondul încercărilor Occidentului de a reduce dependenţa de sursele de energie ruseşti, Putin a avertizat că cei care urmăresc să blocheze furnizorii ruşi se vor confrunta cu consecinţe severe. Preşedintele a subliniat joi că pe piaţa globală există o penurie de gaze naturale şi a prezis că, dacă Europa îşi va îndrepta faţa spre alte ţări pentru asigurarea importurilor de energie, efectele se vor simţi în nivelul de trai al oamenilor.
„Nu există nicio alternativă rezonabilă la gazul rusesc în Europa”, a declarat Putin, potrivit The New York Times.

Ţiţeiul din Rusia este deja comercializat cu o reducere masivă pe piaţa globală, deoarece cererea în scădere a dus la o diminuare a producţiei, fapt care afectează întregul lanţ de aprovizionare cu energie din Rusia, potrivit The Wall Street Journal. Vânzările de gaze şi petrol au reprezentat 45% din bugetul federal al Rusiei în 2021, a raportat publicaţia, iar economiştii avertizează că şomajul, inflaţia şi recesiunea reprezintă o ameninţare iminentă în viitorul apropiat al Moscovei.

Putin a declarat joi că Rusia trebuie să înlocuiască echipamentele sancţionate şi să reorienteze vânzările de gaze de la cumpărătorii europeni către piaţa asiatică. Dar acest lucru ar putea dura ani de zile, a raportat The Journal, din cauza reţelelor de transport maritim şi a conductelor subdezvoltate.

În pofida recunoaşterii de către Putin a greutăţilor, liderul de la Kremlin se aşteaptă ca Rusia să obţină aproximativ 9,6 miliarde de dolari din vânzările de energie în aprilie, potrivit estimărilor ministerului de finanţe al ţării. Chiar şi pe fondul sancţiunilor, Rusia are destui clienţi pentru a menţine sectorul pe linia de plutire. India a cumpărat cel puţin 13 milioane de barili de petrol rusesc de la începutul războiului, potrivit Reuters, iar China rămâne, de asemenea, un cumpărător extrem de important în segmentul energetic.

14 Nov. 2026, 11:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Nov. 2026, 11:29 // Actual //  Ursu Victor

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.