România intră în jocul mare al gazelor naturale: Neptun Deep prinde viață

Cel mai mare proiect energetic al României, Neptun Deep, este tot mai aproape să devină realitate. Platforma de foraj este pregătită să plece în largul Mării Negre, iar cea care se va ocupa de extracție va ajunge la noi în țară anul viitor. Extracția ar trebui să înceapă în 2027, iar odată demarat procesul, producția de gaze naturale a României va fi dublată, scrie digi24.ro.

Cristian Hubati, responsabil pentru Explorare și Producție a spus pentru Digi24: Vom extrage aproximativ 100 miliarde m³ din rezervoare, cu o rată medie de 8 miliarde m³/an, lucru care va asigura cu prisosință consumul energetic al României.

Înainte de extracție, trebuie început programul de forare cu o platformă specială adusă din Spania. Drumul a fost însă o adevărată provocare pentru inginerii care au fost nevoiți să rabateze turlele superioare.

Sebastian Boldea, jurnalist Digi24: Aceasta este turla de forare, se lucrează acum pentru a se repune în pozitia inițială, după ce ea a fost rabatată pentru a putea trece prin strâmtoarea Bosfor.

La bordul acestui vas lucrează aproximativ 140 de oameni din peste 30 de țări. Platforma va fi lansată pe mare la o distanță de 160 de km de țărm, iar pentru un an și jumătate va fora în adâncuri pentru a putea începe procesul de extracție. Pe toată această durată de timp, angajații beneficiază pe lângă locuri de dormit si sală de mese, de o sală de muzică, sala de forță și un cinema.

Un muncitor olandez a povestit: Viața este foarte bună. Avem mâncare bună. Ne spală hainele. Ne tratează bine. Este un loc foarte bun.

Nava este controlată dintr-un centru de comandă care poate supraveghea atât sistemele de operare, cât și exteriorul navei. Valurile și persoanele de la bord.

Neptun Deep este proiectul care promite inclusiv o creștere a bugetului României cu 20 de miliarde de euro și o creștere a produsului intern brut anual cu 40 de miliarde de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #Europa #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.