România investește circa 98 milioane euro în calea ferată spre Republica Moldova: lucrările vor fi gata în 18 luni

18 Iun. 2026, 15:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
18 Iun. 2026, 15:26 // Actual //  Grîu Tatiana

Guvernul României a aprobat investiția pentru modernizarea și electrificarea tronsonului feroviar Iași – Ungheni Prut, unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură care vizează conexiunea feroviară dintre România și Republica Moldova.

Proiectul, în valoare totală de 495,3 milioane de lei românești (circa 98 milioane de euro), prevede reabilitarea și electrificarea completă a celor 23,4 kilometri de cale ferată dintre Iași și frontiera cu Republica Moldova. Lucrările urmează să fie executate în decurs de 18 luni.

Autoritățile române susțin că investiția va îmbunătăți semnificativ transportul de pasageri și mărfuri dintre cele două state, prin reducerea timpilor de călătorie, creșterea siguranței circulației și diminuarea emisiilor poluante.

Pe tronsonul Socola – Ungheni vor fi realizate lucrări de electrificare, înlocuirea șinelor și traverselor uzate, consolidarea terasamentelor, reabilitarea podurilor, podețelor și trecerilor la nivel, precum și modernizarea instalațiilor de alimentare cu energie și a peroanelor din stații.

Potrivit documentelor aprobate de Guvernul României, infrastructura actuală se confruntă cu numeroase probleme tehnice, inclusiv șine și schimbătoare uzate, terasamente instabile și zone afectate de inundații, care limitează viteza de circulație și afectează siguranța traficului feroviar.

Finanțarea proiectului va fi asigurată în proporții egale din fonduri europene nerambursabile prin programul Connecting Europe Facility (CEF) și de la bugetul de stat al României.

Linia Iași – Ungheni face parte din rețeaua europeană de transport TEN-T și din coridorul Marea Baltică – Marea Neagră – Marea Egee. Autoritățile române consideră proiectul o investiție strategică pentru dezvoltarea legăturilor feroviare transfrontaliere cu Republica Moldova și pentru integrarea mai eficientă a infrastructurii feroviare moldovenești în rețeaua europeană de transport.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

04 Aug. 2026, 16:31
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
04 Aug. 2026, 16:31 // Actual //  bani.md

Asociația Națională „COPYRIGHT” și Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreților solicită autorităților să verifice legalitatea tranzacției de împăcare încheiate între AO „MORA”, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală și Ministerul Justiției. Cele două asociații susțin că, în urma acestei înțelegeri, AGEPI și-a schimbat nejustificat poziția față de avizarea AO „MORA”, deși motivele invocate anterior pentru refuz nu ar fi fost înlăturate. În opinia lor, situația poate afecta drepturile celorlalte organizații de gestiune colectivă și funcționarea întregului sistem de administrare a drepturilor de autor și conexe.

Într-o conferință de presă la IPN, reprezentanții celor două organizații au anunțat că au sesizat Guvernul, Parlamentul și Președinția, solicitând examinarea circumstanțelor în care a fost încheiată tranzacția de împăcare și verificarea acțiunilor întreprinse de AGEPI în cazul AO „MORA”.

Președintele AN „COPYRIGHT”, Liviu Știrbu, a amintit că, pe 22 ianuarie, AGEPI a refuzat avizarea AO „MORA” ca organizație de gestiune colectivă, invocând informații prezentate de Centrul Național Anticorupție și Serviciul de Informații și Securitate. Potrivit acestuia, instituțiile au semnalat presupuse legături ale organizației cu un conducător al unor organizații de gestiune colectivă din Federația Rusă, precum și existența unor riscuri de securitate.

Liviu Știrbu a declarat că aceste informații nu au fost retrase și nici declarate nelegale, însă, pe 21 iulie, Ministerul Justiției și AGEPI au încheiat o tranzacție de împăcare cu AO „MORA”. Ulterior, pe 28 iulie, AGEPI și-a revocat decizia de refuz și a dispus reluarea procedurii de avizare.

„Considerăm că situația creată depășește limitele unui simplu litigiu administrativ și necesită o verificare interinstituțională completă, inclusiv prin prisma legalității, integrității procesului decizional și securității economice și informaționale a statului”, a afirmat președintele „COPYRIGHT”.

Autorul Eugeniu Turuta a declarat că tranzacția de împăcare nu produce efecte doar între părțile implicate în proces, ci poate influența întregul sistem de gestiune colectivă și drepturile organizațiilor deja avizate. În opinia sa, instanța și autoritățile nu au analizat impactul acordului asupra celorlalte organizații și nici nu au explicat motivele schimbării poziției AGEPI.

„În dreptul administrativ funcționează un principiu fundamental: autoritatea publică trebuie să-și motiveze deciziile. Atunci când își schimbă radical poziția, această obligație este cu atât mai importantă”, a mai spus Eugeniu Turuta.

Participanții la conferință au abordat și problema întârzierii desemnării colectorului unic al remunerațiilor pentru drepturile de autor și drepturile conexe. Ei susțin că, din cauza blocării procesului, autorii și interpreții nu și-au primit remunerațiile în acest an.

Interpretul Ian Raiburg a menționat că artiștii nu au încasat „niciun bănuț” în 2026 și a propus ca domeniul drepturilor de autor să fie gestionat de Ministerul Culturii, nu de AGEPI.

În același context, compozitorul Oleg Baraliuc a declarat că lipsa unui colector unic desemnat generează pierderi financiare importante pentru titularii drepturilor și a cerut explicații privind întârzierea procedurii.

Totodată, vorbitorii au anunțat că intenționează să inițieze o campanie de colectare a semnăturilor pentru demiterea conducerii AGEPI și pentru transferarea domeniului drepturilor de autor în subordinea Ministerului Culturii.

Solicitat de IPN pentru o reacție, Ministerul Justiției a redirecționat solicitarea către AGEPI, care a precizat că va reveni ulterior cu un răspuns. Reprezentanții AO „MORA” nu au răspuns, deocamd ată, solicitării de comentarii.

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.