Reforma fiscală, pe masa consultărilor: autoritățile, businessul și sindicatele caută soluții de compromis

Reprezentanții mediului de afaceri, ai sindicatelor, autorităților publice locale și ai mai multor asociații interesate au participat la consultările organizate de Ministerul Finanțelor pe marginea proiectului politicii fiscale pentru anul 2027.

În cadrul discuțiilor, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că reforma urmărește crearea unui sistem fiscal mai simplu, mai predictibil și mai competitiv, care să susțină investițiile și dezvoltarea economică: „Ne dorim ca reforma fiscală să contribuie la un sistem fiscal mai echitabil și stimulativ pentru dezvoltare economică prin investiții. Opiniile și expertiza dumneavoastră sunt esențiale pentru perfecționarea inițiativelor de politici care să susțină competitivitatea economiei, investițiile, crearea locurilor de muncă și dezvoltarea durabilă a comunităților”.

Ministerul Finanțelor precizează că printre modificările propuse se numără reducerea numărului de impozite și taxe, aplicarea cotei zero pentru profitul reinvestit, introducerea unui mecanism de restituire automată a TVA și restituirea accizei pentru agricultori. De asemenea, autoritățile intenționează să simplifice obligațiile administrative ale contribuabililor.

Participanții au analizat și măsuri mai sensibile, precum plafonarea unor taxe locale, eliminarea cotei reduse de TVA și a unor facilități fiscale care nu sunt compatibile cu normele europene, reducerea excepțiilor la impozitul pe venit și extinderea regimului fiscal pentru freelanceri, astfel încât aceștia să poată desfășura orice activitate economică.

Potrivit Ministerului Finanțelor, discuțiile s-au desfășurat într-un format deschis, iar în urma consultărilor au fost identificate mai multe soluții de compromis. Toate propunerile și observațiile primite vor fi analizate și integrate, după caz, la definitivarea proiectului de lege.

Autoritățile susțin că reforma fiscală are ca scop simplificarea sistemului de impozitare, stimularea investițiilor și consolidarea unui cadru fiscal mai echitabil și mai predictibil, care să contribuie la dezvoltarea economiei și la creșterea veniturilor bugetare pe termen lung.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Băncile din Republica Moldova au acordat în luna august 2026 credite noi în valoare totală de 7,24 miliarde de lei, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei. Aproape două treimi din finanțări, 64,4%, au fost contractate de mediul de afaceri, iar 35,6% au revenit persoanelor fizice.

Raportat la volumul total, companiile și persoanele care desfășoară activități economice au atras aproximativ 4,66 miliarde de lei, în timp ce populația a contractat credite de circa 2,58 miliarde de lei.

Cea mai importantă categorie din sectorul de afaceri este cea a societăților comerciale nefinanciare. Acestea au contractat în august credite noi în lei în valoare de 2,359 miliarde de lei, la o rată nominală medie a dobânzii de 8,58%. În valută, volumul împrumuturilor a ajuns la 1,617 miliarde de lei, iar dobânda medie a fost de 5,02%.

Instituțiile din mediul financiar nebancar au accesat credite de 320 milioane de lei în moneda națională, la o dobândă medie de 8,32%, și echivalentul a 107 milioane de lei în valută, la o rată de 5,55%.

În cazul persoanelor fizice care practică activitate economică, creditele noi în lei au însumat 75 milioane de lei, la o dobândă medie de 9,41%. Creditele în valută au fost de aproximativ 2 milioane de lei, cu o rată nominală de 6,01%.

Pe segmentul populației, creditele de consum au rămas cele mai importante ca volum. În august, persoanele fizice au contractat asemenea împrumuturi în lei de 1,572 miliarde de lei, la o dobândă medie de 10,96%.

Creditele imobiliare noi au însumat 975 milioane de lei, iar rata nominală medie a dobânzii a fost de 8,07%.

Datele BNM arată că, în structura creditelor de consum și imobiliare acordate în lei, cea mai mare pondere au avut-o împrumuturile de consum cu maturitatea între doi și cinci ani. Acestea au totalizat 1,403 miliarde de lei și au fost acordate la o dobândă medie de 10,88%.

Creditele de consum cu termen de până la 12 luni au însumat 58 milioane de lei, la o rată medie de 11,25%, iar cele cu maturitatea între unu și doi ani au ajuns la 84 milioane de lei, cu o dobândă de 10,82%.

Cele mai scumpe au fost creditele de consum cu termen de peste cinci ani: volumul acestora a fost de 26 milioane de lei, iar rata nominală medie a dobânzii a urcat la 14,79%.