România repornește rafinăria Petrotel: SUA acordă derogare de la sancțiunile pentru Lukoil

15 Apr. 2026, 09:21
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
15 Apr. 2026, 09:21 // Actual //  Grîu Tatiana

Ministrul Energiei de la București, Bogdan Ivan, a anunțat din Statele Unite ale Americii că România a primit confirmarea oficială a unei derogări de la sancțiunile impuse companiei ruse Lukoil, ceea ce permite repornirea rafinăriei Petrotel în următoarele 45 de zile. Potrivit ministrului, unitatea ar urma să reia producția de motorină, benzină și kerosen și să asigure circa 21% din producția națională de carburanți, fiind considerată un element-cheie pentru stabilizarea pieței interne.

Ivan a subliniat că reluarea activității nu implică utilizarea petrolului rusesc și nici transferuri financiare către Federația Rusă, precizând că materia primă va proveni din alte surse, iar operațiunile vor fi monitorizate printr-un mecanism instituit la nivelul Ministerului Energiei. În acest context, oficialul a afirmat că România ar putea ajunge să-și acopere integral consumul de benzină, peste 60% din necesarul de motorină și întregul combustibil pentru aviație, reducând astfel dependența de fluctuațiile externe de preț.

Anunțul vine în contextul în care rafinăria Petrotel fusese oprită pe fondul sancțiunilor internaționale impuse după izbucnirea războiului din Ucraina, iar redeschiderea sa este considerată esențială pentru securitatea energetică. Totodată, potrivit Reuters, derogarea acordată de autoritățile americane nu vizează exclusiv România, ci reprezintă o extindere a unei licențe care permite funcționarea activelor Lukoil din afara Rusiei până la sfârșitul lunii octombrie.

În prezent, Petrotel este singura rafinărie din România care nu funcționează, în timp ce celelalte trei operează la capacitate, iar repornirea acesteia este văzută de autorități drept un pas major pentru echilibrarea pieței carburanților și limitarea creșterilor de preț.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

17 Sept. 2026, 18:20
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
17 Sept. 2026, 18:20 // Actual //  Grîu Tatiana

Războiul purtat de Statele Unite împotriva Iranului a ajuns la șase luni și a generat deja costuri de aproximativ 38 de miliarde de dolari, potrivit unei evaluări a Congressional Budget Office (CBO), instituția nepartizană care oferă analize bugetare pentru Congresul american. Dacă ostilitățile continuă, cheltuielile ar putea crește cu aproximativ 3 miliarde de dolari în fiecare lună.

Estimarea include costurile înregistrate până la 1 august și vine în contextul în care administrația președintelui Donald Trump caută soluții pentru încheierea conflictului și redeschiderea completă a Strâmtorii Hormuz, una dintre principalele rute maritime pentru transportul mondial de energie.

CBO avertizează că efectele războiului s-ar putea resimți și în economia americană. Conflictul ar putea majora inflația din SUA cu aproximativ 0,5 puncte procentuale în primele trei luni ale anului 2027, în principal din cauza perturbărilor de pe piețele energetice.

Costurile estimate de CBO sunt apropiate de cifra de 37,5 miliarde de dolari prezentată în iulie de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth. O parte importantă a cheltuielilor este legată de consumul accelerat de muniții. Potrivit CBO, refacerea anumitor stocuri americane ar putea dura aproximativ cinci ani, iar deficitul unor categorii de muniții, inclusiv al interceptoarelor pentru sistemele de apărare antirachetă, ar putea limita opțiunile Pentagonului în cazul unui nou conflict major.

În timpul audierilor din Senat, Hegseth a cerut aproape 90 de miliarde de dolari pentru refacerea rezervelor de muniții și a avertizat asupra unor posibile deficite critice. Administrația Trump respinge însă evaluările privind o eventuală lipsă de muniții. Casa Albă susține că armata americană dispune de suficiente resurse pentru atingerea obiectivelor stabilite de președinte, iar Pentagonul a negat, la rândul său, existența unei penurii care să-i afecteze capacitatea de operațiuni.

Cifra de 38 de miliarde de dolari nu reprezintă însă costul total al conflictului. CBO nu a inclus în calcul anumite cheltuieli, printre care cele generate de atacurile recente asupra navelor comerciale din Strâmtoarea Hormuz și de loviturile asupra unor instalații militare americane din regiune. De asemenea, nu sunt incluse costurile dobânzilor pentru împrumuturile contractate pentru finanțarea războiului, care ar putea adăuga alte zeci de miliarde de dolari.

Conflictul pune presiune și mai mare pe finanțele Statelor Unite, în condițiile în care datoria publică totală a SUA a depășit 40 trilioane de dolari în august.