Rubla rusească, cădere dramatică! Banca centrală încearcă să o salveze și majorează dobânda cheie la 12%

Comitetul de politică monetară de la Banca Centrală a Rusiei a organizat marţi o reuniune extraordinară, la care decis majorarea dobânzii de bază cu 350 de puncte, până la 12%, o decizie adoptată în regim de urgenţă în încercarea de a opri declinul rublei, după un apel public al Kremlinului pentru a înăspri politica monetară, transmite Reuters.

Reuniunea extraordinară de politică monetară de la Banca Rusiei a venit la o zi după ce rubla s-a depreciat peste pragul de 100 de ruble pentru un dolar, afectată de impactul sancţiunilor occidentale asupra balanţei comerciale a Rusiei, precum şi de creşterea cheltuielilor militare ale Rusiei.

Consilierul economic al preşedintelui Vladimir Putin, Maxim Oreshkin a dat vina pe politica monetară relaxată a Băncii Rusiei pentru deprecierea rublei. La câteva ore după declaraţiile lui Oreshkin, în timp ce moneda rusească se îndrepta spre pragul de 102 de ruble pentru un dolar, Banca Centrală a Rusiei a anunţat că va organiza, în regim de urgenţă, o reuniune a comitetului de politică monetară.

„Presiunile inflaţioniste se acumulează”, a subliniat Banca Rusiei într-un comunicat publicat la finalul şedinţei de politică monetară. „Decizia este destinată limitării riscurilor la adresa stabilităţii preţurilor”, a adăugat instituţia monetară.

Ultima dată când Banca Rusiei a decis o majorare de urgenţă a dobânzii de politică monetară a fost în luna februarie 2022, când dobânda de bază a fost majorată până la 20%, după ce Rusia a invadat Ucraina. Ulterior Banca Rusiei a redus treptat costul creditului până la 7,5%, pe măsură ce presiunile inflaţioniste s-au calmat în a doua jumătate a anului 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rubla #dobinda #banca centrala

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un imperiu care deține de toate – de la fabrică de coniac și echipă de fotbal, la supermarketuri, bănci, benzinării, rețele de telefonie, televiziuni și chiar o fermă de sturioni și site-uri de criptominare – holdingul Sheriff din Transnistria este descris de Financial Times drept „compania ce controlează o țară”. Creat de oligarhul Viktor Gușan în haosul anilor ’90, conglomeratul a devenit în trei decenii un adevărat stat în stat, dominând atât economia, cât și politica regiunii separatiste, scrie Financial Times, citat de news.ro.

Dar astăzi, Sheriff se confruntă cu cea mai mare provocare de la înființare. Războiul din Ucraina a blocat accesul la portul Odesa și a redus drastic livrările de gaz rusesc gratuit – resurse vitale pentru un model de afaceri clădit pe contrabandă, energie ieftină și rețele comerciale informale. Criza a generat o prăbușire a producției industriale, scăderea exporturilor și o „stare de urgență economică” declarată de Tiraspol.

Povestea Sheriff poartă amprenta gangsterilor și a milițiilor private din anii ’90, când luptele pentru controlul fabricilor și al contrabandei transformaseră Transnistria într-o zonă gri între Moscova și Chișinău. Gușan, fost polițist, a știut să profite de haos și, împreună cu Ilia Kazmalî, a construit un conglomerat care a devenit sinonim cu însăși supraviețuirea regiunii.

Astăzi, însă, situația geopolitică transformă vulnerabilitatea Sheriff într-o oportunitate pentru Chișinău. Pentru prima dată, toate exporturile enclavei trec prin Republica Moldova, iar Transnistria – dependentă istoric de Rusia – își face peste 80% din comerț cu Uniunea Europeană. Bruxelles-ul a promis aproape 2 miliarde de euro pentru sprijinul integrării europene a Moldovei, iar oficialii occidentali văd contextul actual drept „momentul decisiv” pentru schimbarea statu-quo-ului.

Întrebarea ridicată de Financial Times este una-cheie: poate Sheriff, „compania care controlează o țară”, să-și imagineze un viitor în interiorul blocului european? Răspunsul ar putea decide nu doar soarta conglomeratului, ci și viitorul regiunii transnistrene și al Republicii Moldova în ansamblu.