Rubla rusească, cădere dramatică! Banca centrală încearcă să o salveze și majorează dobânda cheie la 12%

Comitetul de politică monetară de la Banca Centrală a Rusiei a organizat marţi o reuniune extraordinară, la care decis majorarea dobânzii de bază cu 350 de puncte, până la 12%, o decizie adoptată în regim de urgenţă în încercarea de a opri declinul rublei, după un apel public al Kremlinului pentru a înăspri politica monetară, transmite Reuters.

Reuniunea extraordinară de politică monetară de la Banca Rusiei a venit la o zi după ce rubla s-a depreciat peste pragul de 100 de ruble pentru un dolar, afectată de impactul sancţiunilor occidentale asupra balanţei comerciale a Rusiei, precum şi de creşterea cheltuielilor militare ale Rusiei.

Consilierul economic al preşedintelui Vladimir Putin, Maxim Oreshkin a dat vina pe politica monetară relaxată a Băncii Rusiei pentru deprecierea rublei. La câteva ore după declaraţiile lui Oreshkin, în timp ce moneda rusească se îndrepta spre pragul de 102 de ruble pentru un dolar, Banca Centrală a Rusiei a anunţat că va organiza, în regim de urgenţă, o reuniune a comitetului de politică monetară.

„Presiunile inflaţioniste se acumulează”, a subliniat Banca Rusiei într-un comunicat publicat la finalul şedinţei de politică monetară. „Decizia este destinată limitării riscurilor la adresa stabilităţii preţurilor”, a adăugat instituţia monetară.

Ultima dată când Banca Rusiei a decis o majorare de urgenţă a dobânzii de politică monetară a fost în luna februarie 2022, când dobânda de bază a fost majorată până la 20%, după ce Rusia a invadat Ucraina. Ulterior Banca Rusiei a redus treptat costul creditului până la 7,5%, pe măsură ce presiunile inflaţioniste s-au calmat în a doua jumătate a anului 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rubla #dobinda #banca centrala

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În trimestrul III 2025 salariul mediu lunar brut în Republica Moldova a ajuns la 15.487,8 lei, în creștere cu 9,7% față de aceeași perioadă a anului trecut. Ajustată la inflație însă, creșterea reală este de doar 2,1%, ceea ce înseamnă că majorările salariale au fost în mare parte erodate de scumpiri. Față de trimestrul II al acestui an, salariile au rămas practic la același nivel, avansând cu doar 0,1%, arată datele Biroului Național de Statistică.

Diferențele salariale dintre domenii sunt mari. Cele mai mari câștiguri au fost înregistrate în informații și comunicații, unde salariul mediu a ajuns la 35.885,7 lei, în activitățile financiare și de asigurări cu 27.663,6 lei, dar și în producția și furnizarea de energie electrică, termică, gaze și apă caldă, unde nivelul salarial a atins 25.166 lei. La polul opus, cele mai mici salarii continuă să fie în agricultură, silvicultură și pescuit, unde salariul mediu a fost de 10.791,4 lei, în activități de cazare și alimentație publică, cu 10.934 lei, și în artă, recreere și agrement, unde nivelul a fost de 11.177,9 lei.

Comparativ cu trimestrul III 2024, salariile au crescut în toate domeniile economice. Cele mai mari majorări s-au înregistrat în sectorul energetic, unde salariile au avansat cu 18,9%, în domeniul cazării și alimentației publice, cu 14,9%, dar și în învățământ și în artă, recreere și agrement, unde creșterile au fost de 12,8%. În schimb, față de trimestrul II 2025, unele domenii au înregistrat scăderi ale câștigurilor salariale, inclusiv activitățile financiare și de asigurări cu o reducere de 7,2%, sănătatea și asistența socială cu 5,5% și activitățile profesionale, științifice și tehnice cu 4,9%.

Sectorul bugetar a înregistrat în trimestrul III 2025 un salariu mediu de 12.963,5 lei, în creștere cu 10,5% față de anul precedent, în timp ce în sectorul real salariul a ajuns la 16.336,1 lei, cu 9,5% mai mult decât în 2024. Numărul mediu al salariaților a crescut cu 1,4% față de trimestrul III al anului trecut. Cele mai mari creșteri ale ocupării s-au înregistrat în construcții cu 10,6%, în activitățile de cazare și alimentație publică cu 8,4% și în industria extractivă cu 7,6%. În schimb, scăderi ale numărului de angajați au fost raportate în transport și depozitare, minus 5,8%, în industria prelucrătoare, minus 3,9%, și în informații și comunicații, minus 3,6%.

Comparativ cu trimestrul II 2025, numărul mediu al salariaților a scăzut ușor, cu 0,2%, cele mai mari diminuări fiind înregistrate în industria extractivă, activitățile de cazare și alimentație publică și serviciile administrative. Creșteri ale numărului de angajați au avut loc în construcții, agricultură și comerț.