Rusia a trimis în Siria 100.000 de tone de grâu furat din Ucraina

Rusia a trimis Siriei aproximativ 100.000 de tone de grâu furat din Ucraina de când a invadat țara, a declarat ambasada Ucrainei la Beirut, calificând transporturile drept „activitate criminală”, notează Reuters.

Într-o declarație pentru Reuters, ambasada a precizat că printre transporturi se numără unul realizat cu nava Matros Pozynich, o navă sub pavilion rusesc care a acostat în principalul port maritim al Siriei, Latakia, la sfârșitul lunii mai.

Datele de trafic martim au arătat că pe nava Matros Pozynich a fost încărcat grâu în portul Sevastopol din Crimeea, aceasta părăsind portul pe 19 mai iar locul de descărcare a fost Siria.

Imaginile din satelit arată că pe 29 mai aceeași navă a andocat în Latakia.

Ambasada Ucrainei în Liban, citând forțele de ordine ucrainene, susține că cerealele de la bordul vasului Matros Pozynich au fost „furate” din depozitele ucrainene din zonele nou ocupate de forțele ruse.

Ministerul rus al Apărării și cel sirian pentru informații nu au răspuns solicitării Reuters. Rusia a negat anterior acuzațiile de furt de grâu din Ucraina.

„Grâul este furat din silozuri unde este strâns din trei regiuni ucrainene”, a precizat ambasada.

„Aceasta este o activitate criminală”, a spus aceasta, adăugând că a încercat să contacteze autoritățile siriene, dar nu a primit niciun răspuns.

Ambasada a declarat că peste 100.000 de tone de grâu ucrainean „furat” au ajuns în Siria în ultimele trei luni. Cu prețurile internaționale ale grâului de peste 400 de dolari pe tonă, un astfel de volum ar valora mai mult de 40 de milioane de dolari.

Reuters nu a putut verifica în mod independent acuzațiile ucrainene.

Rusia a fost o sursă importantă de importuri de grâu pentru Siria de la începutul războiului său civil în 2011, atât ca import comercial, cât și ca ajutor umanitar. Moscova i-a oferit, de asemenea, președintelui Bashar al-Assad sprijin militar vital în timpul conflictului, trimițându-și forțele aeriene în Siria în 2015.

Rusia s-a angajat să furnizeze Siriei un milion de tone de grâu în cadrul unui acord bilateral în 2021, potrivit Interfax. Importurile de cereale siriene au inclus transporturi din Crimeea.

Într-o declarație de luna trecută, Ministerul Agriculturii din Ucraina a declarat că au fost furate aproximativ 500.000 de tone de grâu din regiunile ocupate ale țării, de la începutul invaziei.

Cerealele erau trimise fie în Rusia, în primul rând din regiunile Harkov, Doneţk şi Lugansk, fie în Crimeea din regiunile Zaporojie şi Herson, a adăugat ministerul.

În aprilie, Kremlinul a negat acuzațiile, spunând că nu știe de unde provin informațiile.

Adjunctul ministrului rus de externe Andrei Rudenko a fost citat de agenția de presă Interfax pe 25 mai spunând că Rusia neagă cu fermitate informațiile din presa occidentală despre furtul de cereale din Ucraina: „Nu furăm nimic de la nimeni”.

Cu toate acestea, regiunea ucraineană Herson, controlată de ruși, a început să exporte cereale în Rusia, a informat agenția de presă TASS, citându-l pe Kirill Stremousov, șeful adjunct al administrației militare-civile pro-ruse, la începutul acestei săptămâni.

Luna trecută, Ucraina a mulțumit Egiptului, unul dintre cei mai mari importatori de grâu din lume, pentru că a refuzat o navă rusească încărcată cu cereale despre care Kievul a spus, de asemenea, că au fost furate din Ucraina.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#grau #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.