Rusia amenință: Desigur că ne vom adresa justiţiei. Ce spune despre incapacitatea de plată

Rusia va demara o acţiune în justiţie, dacă va fi declarată în incapacitate de plată (default) de către Occident, a declarat ministrul rus al Finanţelor, Anton Siluanov, într-un interviu publicat luni în cotidianul Izvestia, la câteva zile după ce aceasta a fost retrogradată în categoria „default selectiv” de către o mare agenţie de rating, transmite AFP.

O ţară este considerată în incapacitate de plată când nu mai poate să îşi onoreze angajamentele faţă de creditori.

„Desigur că ne vom adresa justiţiei, pentru că am luat toate măsurile necesare pentru a ne asigura că investitorii îşi primesc plăţile”, a spus Anton Siluanov. „Vom prezenta tribunalului facturile, care confirmă eforturile noastre pentru a plăti, atât în valută, cât şi în ruble. Vom fi nevoiţi să ne susţinem în mod activ poziţia, în pofida tuturor dificultăţilor”, a mai spus Siluanov, fără a preciza însă care este instanţa juridică spre care Rusia se va îndrepta.

Potrivit informațiilor, Agenţia de evaluare financiară S&P Global Ratings a retrogradat sâmbătă ratingul de ţară al Rusiei pentru datoriile în valută până la „SD” (default selectiv), cu doar o treaptă deasupra nivelului „D” (default-incapacitate de plată), după ce săptămâna trecută Moscova a rambursat cu ruble o datorie în dolari.

„Rusia încearcă cu bună credinţă să îşi plătească creditorii externi, transferând sumele corespunzătoare în valută pentru a ne plăti datoriile. Cu toate acestea, politica deliberată a ţărilor occidentale este că creeze, în mod artificial, o incapacitate de plată prin toate mijloacele”, a adăugat Anton Siluanov.

Potrivit ministrului de Finanțe, în prezent, datoria externă a Rusiei se estimează la 4.500 şi 4.700 de miliarde de ruble (aproximativ 52 de miliarde de euro la cursul de schimb actual), adică 20% din datoria publică totală.

În mod normal, Rusia împrumută bani de pe urma emisiunilor de obligaţiuni, frecvent în dolari, şi trebuie să plătească în mod regulat dobânzile şi să ramburseze capitalul. Însă, luni, Anton Siluanov a spus că Rusia nu va mai mai organiza licitaţii pentru emiterea de obligaţiuni pentru restul acestui an, din cauza dobânzilor prohibitive.

„Nu avem de gând să mergem pe piaţa locală sau pe pieţele externe în acest an. Nu are sens, deoarece costurile cu împrumuturile ar fi astronomice”, a spus Anton Siluanov, pentru Izvestia.

Datele oficiale arată că în acest an Rusia a vândut obligaţiuni în ruble (denumite OFZ) în valoare de 128 miliarde de ruble (1,5 miliarde de dolari). Programul iniţial de emisiuni al Ministerului de Finanţe de la Moscova viza emiterea unor obligaţiuni în valoare de 700 de miliarde de ruble numai în primul trimestru.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#default selectiv #incapacitate de plata #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.